Câți litri de APĂ consumă inteligența artificială? Detaliul pe care giganții tech îl ascund

Printre cei mai importanți actori din industria tech argumentează că răspunsul stă în metodele de răcire cu ciclu închis. Totuși, scăderea folosirii apei aduce o problemă nouă: necesarul energetic, notează Techxplore.

Volumul de apă consumat de centrele de date

Centrele de date reprezintă practic depozite imense umplute cu servere care deservesc internetul și, din ce în ce mai des, aplicațiile de inteligență artificială. Procesoarele și cipurile se încălzesc intens în timpul funcționării, iar menținerea lor la temperaturi optime necesită instalații complexe de răcire.

Conform unei estimări Rystad Energy preluate de TechXplore, în 2025 centrele de date au consumat la nivel global aproximativ 222 de miliarde de litri de apă, destinați răcirii.

Fără adaptări, consumul ar putea atinge 644 de miliarde de litri până în 2030, echivalentul a aproape o triplicare în cinci ani. Măsurile de limitare a creșterii ar putea ține consumul sub dublarea nivelului prezent, estimează Rystad.

AI data center water consumption compared to everyday items like coffee, almonds, and beef. pic.twitter.com/49IzNzRvnT

— TFTC (@TFTC21) June 29, 2026

De ce inteligența artificială intensifică presiunea asupra sistemelor de răcire

Centrelor de date dedicate AI le sunt necesare tot mai multe resurse de calcul. Cu cât serverele sunt mai performante, cu atât cantitatea de căldură produsă poate fi mai mare.

Cipurile pot atinge temperaturi de peste 80 de grade Celsius, iar căldura trebuie îndepărtată permanent. Nvidia afirmă că noul său sistem DSX, proiectat pentru construire și gestionarea centrelor de date AI, poate elimina aproape în totalitate consumul de apă în unele instalații.

Soluția se bazează pe un circuit închis, în care lichidul circulă direct prin servere, cât mai aproape de cipuri. Spre deosebire de sistemele în care apa se consumă în procesul de răcire, lichidul dintr-un circuit închis este refolosit.

De ce apa economisită poate însemna mai multă energie

Există totuși o problemă mai puțin vizibilă. Scăderea consumului direct de apă nu înseamnă neapărat că sistemul devine mai eficient din punct de vedere energetic.

Andy Masley, cercetător independent în domeniul AI și al centrelor de date, explică că există un compromis direct între volumul de apă folosit și energia necesară pentru controlul temperaturii.

Chiar dacă lichidul circulă într-un circuit închis, el trebuie răcit. În multe cazuri, acest lucru se realizează prin circularea aerului, iar ventilatoarele consumă electricitate. Cu alte cuvinte, apa nu se mai consumă la fel de mult, dar răcirea poate necesita mai multă energie.

Nvidia încearcă să rezolve problema printr-o abordare diferită

Nvidia susține că poate diminui o parte din această nevoie suplimentară de energie permițând lichidului de răcire să intre în servere la o temperatură mai ridicată decât în sistemele convenționale. În noua sa metodă, lichidul poate atinge aproximativ 45 de grade Celsius.

Ca termen de comparație, majoritatea sistemelor cu circuit închis funcționau în jurul valorii de 32 de grade Celsius în 2024, potrivit Uptime Institute, organizație care certifică centrele de date. Apa mai caldă înseamnă că instalația nu trebuie să folosească permanent aer răcit pentru controlul temperaturii.

Josh Parker, responsabilul Nvidia pentru sustenabilitate, afirmă că în multe situații sunt suficiente ventilatoare simple pentru circularea aerului. În zonele cu temperaturi extreme sau în timpul valurilor de căldură, poate fi însă necesar în continuare aer răcit sau evaporarea apei.

Nvidia încearcă să rezolve problema cu o nouă metodă. Imagine ilustrativă. Foto:Algi Febri Sugita/ZUMA Press Wire

Microsoft și Amazon utilizează tot circuite închise

Nvidia nu este singura companie care încearcă să reducă pierderile de apă. Microsoft, Amazon Web Services și Meta au declarat pentru AFP că folosesc, la rândul lor, sisteme cu circuit închis, pe care le consideră fără pierderi nete de apă.

În același timp, cantitatea totală de apă folosită de Microsoft și AWS a crescut între 2022 și 2025, odată cu extinderea infrastructurii de centre de date. Eficiența utilizării apei s-a ameliorat totuși cu 25% la Microsoft și cu 37% la AWS, potrivit ultimelor rapoarte de sustenabilitate ale companiilor.

Problema este că nu există o metodă uniformă prin care toate companiile să-și raporteze impactul asupra mediului. Acest lucru face dificilă compararea directă a performanțelor diferiților operatori de centre de date.

Apa consumată de centrele de date nu provine doar din răcire

Mai există un aspect important. Cantitatea de apă utilizată direct de un centru de date reprezintă doar o parte din consumul asociat infrastructurii AI. Este nevoie de apă și pentru producerea energiei electrice care alimentează centrele de date, precum și pentru fabricarea cipurilor și serverelor.

În Statele Unite, această utilizare indirectă a apei poate ajunge la aproximativ de două ori cantitatea consumată direct de centrul de date, potrivit informațiilor citate de TechXplore.

Asta înseamnă că un centru de date care reușește să reducă drastic apa folosită pentru răcire nu elimină automat amprenta sa hidrică.

O problemă și pentru centrele de date existente

Implementarea noilor tehnologii nu este însă simplă. Modernizarea unui centru de date vechi pentru a utiliza sisteme mai eficiente din punct de vedere al consumului de apă poate fi costisitoare. Pe de altă parte, Minh K. Le, cercetător Rystad responsabil de studiile privind centrele de date și hidrogenul, atrage atenția că centrele de date mai vechi sunt de regulă mai mici și mai puțin puternice decât instalațiile uriașe construite în prezent. Prin urmare, acestea necesită și mai puțină răcire.

Presiunea publică crește

Problema apei a devenit și una de imagine pentru marile companii de tehnologie. Centrele de date se confruntă în Statele Unite cu o opoziție publică tot mai mare din cauza cantităților de apă și energie pe care le consumă.

Shaolei Ren, profesor de inginerie la University of California, Riverside, spune că apa este în general mult mai ieftină decât electricitatea, astfel încât companiile nu au întotdeauna un stimulent financiar puternic pentru a reduce consumul de apă. Presiunea vine mai ales din partea comunităților și a opiniei publice.

Pentru companiile care investesc miliarde de dolari în infrastructura AI, problema devine astfel una dublă: trebuie să găsească metode prin care să răcească servere tot mai puternice, dar și să reducă impactul asupra resurselor locale.

Iar chiar dacă noile sisteme pot reduce aproape complet consumul direct de apă în anumite centre de date, întrebarea mai dificilă rămâne câtă apă este necesară, în total, pentru întregul ecosistem care susține inteligența artificială.