Între 20 iulie și 21 august 2026 a avut loc a cincea campanie de cercetări arheologice sistematice la situl preistoric Hurezani, punctul La Biserică. Campania este organizată de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, împreună cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București. În acest an, cercetările s-au axat pe extremitatea nord-vestică a sitului, aproape de râpa care reprezintă un vechi curs de apă și marchează limita nordică; zona nu oferise până acum nicio informație despre structura depunerii arheologice.
S-au cercetat integral două suprafețe de câte 7×5 m, până la adâncimea medie de 0,80 m. Depunerea arheologică este mult mai subțire în zona periferică a așezării comparativ cu cea centrală, având o grosime de circa 0,45 m, putând fi împărțită în două niveluri pe baza complexelor de locuire. Conform ceramicii, ambele niveluri aparțin epocii mijlocii a bronzului (cultura Verbicioara). În partea superioară a depunerii s-au găsit puține fragmente ceramice din prima epocă a fierului și ceva mai numeroase din secolele VI-VII p.Chr.
S-au înregistrat 27 de complexe de locuire, toate fiind gropi de diverse dimensiuni. Cele mai multe aparțin epocii bronzului, fiind sărace în materiale arheologice. Câteva gropi de mari dimensiuni aparțin secolelor VI-VII p.Chr. Unele sunt pline cu resturi de construcţii (chirpici), ceea ce sugerează că această zonă marginaşă a aşezării a fost folosită pentru depunerea resturilor construcţiilor dezafectate. Dintre ele, Complexul nr. 2 atrage atenția, descoperit în marginea estică a secțiunii nr. 8, constând dintr-o groapă cu diametrul de circa 2 m și adâncimea de 2,70 m. Este vorba, foarte probabil, de o fântână săpată în perioada secolelor VI-VII p.Chr., când debitul izvoarelor situate imediat la nord de aceasta scăzuse foarte mult în volum. Fântâna a funcționat probabil scurt timp, fără ca o structură internă (cofraje de lemn) să fie identificată, fiind totodată săracă în materiale arheologice.
S-au adunat 444 de pachete cu materiale arheologice, între care câteva obiecte de lut și de piatră, precum și multă ceramică în stare fragmentară.
Descoperirile din campania 2026 de la Hurezani confirmă observațiile anterioare privind importanța deosebită a așezării pentru cunoașterea istoriei comunităților umane din zonă. Prin dimensiuni și complexitatea stratigrafiei, dar și prin caracterul deosebit al descoperirilor, situl devine un reper nu doar pentru Oltenia, ci pentru întreg spațiul carpato-balcanic în epoca metalelor, fiind necesară continuarea cercetărilor în anii următori. Informația a fost transmisă de responsabilul științific al cercetării, dr. Radu Băjenaru, conform unei postări pe Facebook a Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
