Beijingul a răspuns marți acordului semnat între Statele Unite și Australia pentru consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice, afirmând că statele bogate în resurse ar trebui să aibă „un rol proactiv” în asigurarea stabilității acestora.
„Formarea lanțurilor globale de producție și aprovizionare este rezultatul alegerilor pieței și ale companiilor. Națiunile bogate în resurse ar trebui să contribuie activ la securitatea și stabilitatea industrială și să asigure o cooperare economică și comercială normală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.
Declarația vine la o zi după ce președintele american Donald Trump și premierul australian Anthony Albanese au semnat la Casa Albă un acord-cadru în valoare de 8,5 miliarde de dolari, menit să reducă dependența de China în domeniul mineralelor critice și al pământurilor rare, esențiale pentru industria auto, semiconductori și tranziția energetică.
Acordul survine la scurt timp după ce Beijingul a impus restricții suplimentare la exportul de pământuri rare și tehnologii asociate, justificând măsura prin dorința de a preveni „utilizarea abuzivă” a acestora în scopuri militare.
În timp ce autoritățile chineze invocă protejarea securității naționale, liderii occidentali avertizează că aceste măsuri pot provoca haos în lanțurile globale de aprovizionare.
China domină în prezent piața mondială a mineralelor critice, asigurând aproximativ 60% din producția globală.
Pe bursă, reacțiile au fost mixte: acțiunile companiei australiene Lynas Rare Earths au scăzut cu 7,6% după un avans inițial, în timp ce titlurile Latrobe Magnesium a urcat cu peste 15%. În SUA, titlurile MP Materials și USA Rare Earth au înregistrat pierderi moderate în predeschidere.
