„Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice profunde. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au redus oarecum în ultima perioadă, dar rămân extrem de importante, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să scadă, deși cu o intensitate mai mică decât anterior. În urma evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei privind măsurile adecvate, procedura de sancționare a deficitelor excesive pentru România este momentan suspendată”, conform informațiilor furnizate de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Evaluarea specifică a primăverii curente cuprinde analiza modului în care statele membre au respectat cadrul bugetar al UE. Conform sursei citate, aceasta se referă atât la anul 2025, cât și la 2026 și se concentrează pe creșterea cheltuielilor nete, luând în calcul, unde este cazul, flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru domeniul apărării.
Comisia a examinat, de asemenea, punerea în aplicare a etapelor cheie ale reformelor și investițiilor care au fundamentat prelungirea perioadelor de ajustare bugetară.
Recomandări pentru România
Raportul de țară pentru România 2026 aduce în prim‑plan o serie de recomandări menite să conducă la un echilibru financiar sustenabil.
În primul rând, este esențial ca România să continue să respecte plafonul maxim al creșterii cheltuielilor nete, pentru a elimina situația de deficit excesiv.
Conform Comisiei Europene, România trebuie să intensifice cheltuielile pentru apărare și să crească nivelul de pregătire. Această cerință reflectă provocările pe care UE le întâmpină în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Guvernul trebuie să se asigure că toate măsurile adoptate pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie rămân de natură temporară.
În sectorul energetic, este necesară stimularea flexibilității și a capacității rețelei electrice, prin accelerarea introducerii de surse regenerabile, sporirea interconexiunilor transfrontaliere și facilitarea tranzacțiilor de energie electrică.
Reforma sistemului de pensii
În ceea ce privește finanțele publice, Comisia solicită în continuare acțiuni decisive pentru a proteja sustenabilitatea bugetului, inclusiv finalizarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, elaborarea și aplicarea unei reforme salariale în sectorul public care să asigure o mai mare echitate, precum și consolidarea fiscală și a procedurilor bugetare pentru un control sporit al investițiilor publice.
De asemenea, guvernul trebuie să îmbunătățească colectarea totală a impozitelor ca procent din PIB, concentrându‑se în special pe eliminarea deficitului de încasare a TVA‑ului și a impozitului pe profit.
Comisia își exprimă dorința ca reformele și investițiile derulate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență să continue, precum și susținerea ritmului de implementare a politicii de coeziune.
Statul român trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin atragerea investițiilor private, în special în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice pe termen lung, sigure, în domeniul cercetării și dezvoltării.
Este necesară o administrație publică mai eficientă la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și o mai bună previzibilitate și calitate a procesului decizional.
România trebuie să faciliteze și investițiile în infrastructura de mediu, în transportul sustenabil și sigur, conform indicațiilor Comisiei Europene.
Un alt punct de acțiune este implementarea cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.
Cereri în domeniul muncii
În sectorul muncii, statul este îndemnat să consolideze participarea grupurilor subreprezentate pe piața forței de muncă, accesibilitatea locurilor de muncă și implicarea în educație și îngrijire timpurie, precum și să abordeze lipsa de competențe a noilor inserați pe piață.
România trebuie să reducă riscurile de sărăcie și excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficienței acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
În prima fază a calendarului european, statele membre își prezintă planurile economice și bugetare și stabilesc prioritățile esențiale. În a doua parte a ciclului, denumită „semestru național”, se așteaptă ca acestea să converge politicile naționale, în special bugetele pentru anul următor. Pe parcursul anului, Comisia Europeană menține un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, conform informațiilor citate.
