„Congresul trădătorilor”
Rareori folosesc cuvântul „trădare”, dar se pare că a devenit la modă. În cei 36 de ani de activitate nu am întâlnit niciun eveniment care să ilustreze mai bine acest termen decât Congresul extraordinar al PNL de astăzi. Atâta impostură, atâta rușine, atâta josnicie și, pe scurt, atâta trădare, nu le-am văzut niciodată.
Trădare prin falsificarea, în stilul cel mai pur al comunismului, a istoriei. Se invocă la fiecare pas continuitatea PNL‑ului, dar sunt invitaţi doar foştii preşedinţi care l‑au trădat pe Băsescu (Stoica, Stolojan) sau pe Nicușor (Orban). Tăriceanu – sub al cărui guvern România a aderat la UE și care l‑a lansat în politică pe Bolojan – nu a fost menţionat. Eu – candidat la preşedinţia PNL‑ului Bolojan, anul trecut – nu am fost invitat. Da, nu mai suntem membri PNL, dar nici Orban, cu clopoțelul său, nu mai există. El, totuşi, a fost dat afară de Nicușor şi continuă să clopoțească ce trebuie. Nu au fost incluşi nici Florin Cîţu, nici Nicolae Ciucă – candidaţi la preşedinţia PNL‑ului. Ne‑au tăiat din fotografie, la fel cum Oana Gheorghiu a fost scoasă pe Nicușor.
Trădare prin tăcerea josnică a vechilor liberali prezenţi în sală, în momentul în care un tip ca Sighiartău (un copil de la „greii” băsismului în epoca de aur) scrie istoria celor 37 de ani ai PNL‑ului. Tot aşa, dl. Ciucu vorbeşte despre relaţiile politicieni‑partide‑sistem (servicii, justiție). Vorbeşte frumos, parcă mă înlocuieşte pe mine din 2009. Însă, de atunci până în prezent, dl. Ciucu a „luptat” alături de Monica Macovei, de Băsescu şi de toate elementele moral declasate (propaganda băsistă/hashtag) care au erodat democraţia românească.
Trădare prin demagogia zgomotoasă și mincinoasă din discursul lui Bolojan, un prim‑ministru catastrofal în toate aspectele, lipsit de orice gând, idee sau emoție pentru individ – fie el antreprenor, angajat, pensionar, elev sau student. Îşi concentrează activitatea doar pe PSD (într‑un sens) și pe Rheinmetall (în altul).
Trădare prin minciunile legate de „meritocrație”, deoarece criteriile de selecție ale echipei Bolojan se rezumă la două: băsismul de ieri / sorosismul de azi și mediocritatea. Singurul care scapă de CV‑ul băsist este eternul „reformist” Motreanu. Setea de reformă a lui Motreanu (absentă în şapte ani din toate conducerele PNL şterse astăzi din istorie) este unica garanție că „revoluţia Bolojan” va preţui şi experienţa – experienţa mediocrităţii, laşităţii şi oportunismului.
PS. Un gând melancolic pentru foştii camarazi din lupte adevărate. Probabil că, uneori, nici nu-ţi permiţi să vomiţi. Înghiţi.
