Conform unei investigații publicate de Politico, autoritățile din Bruxelles au în vedere să promoveze o utilizare sporită a bălegarului și a deșeurilor din agricultură în fabricarea fertilizanților.
Această inițiativă apare într-un context extrem de delicat pentru sectorul agricol european. Experții avertizează că prețurile alimentelor ar putea urca semnificativ în următoarele luni, ca urmare a costurilor crescânde ale îngrășămintelor și a tensiunilor geopolitice ce perturbă aprovizionarea cu gaze naturale.
Criza fertilizanților din Europa generează nemulțumiri în rândul fermierilor
Asociațiile agricole și mai mulți europarlamentari critică propunerea Comisiei Europene, susținând că aceasta oferă doar soluții pe termen lung, fără măsuri imediate pentru producătorii afectaţi de creșterea fulminantă a costurilor de producție.
Veronika Vrecionová, președintele Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, a afirmat că fermierii „se așteptau la măsuri îndrăznețe”, nu la simple strategii administrative.
De partea sa, José María Castilla, purtător de cuvânt al organizației spaniole ASAJA, a avertizat că agricultura europeană se confruntă cu o problemă de supraviețuire economică.
„Criza actuală nu priveşte doar prețurile, ci și autonomia strategică, securitatea alimentară și viitorul agriculturii europene”, a subliniat acesta.
Închiderea Strâmtorii Ormuz la finele lunii februarie a provocat un șoc pe piața gazelor naturale, element esențial în producția de fertilizanţi. Ca rezultat, costurile îngrășămintelor au urcat cu aproximativ 70 % față de nivelurile din 2024.
Alternativa bazată pe bălegar
Documentele examinate de Politico arată că Bruxelles intenționează să modifice Directiva europeană referitoare la nitrați, pentru a permite o utilizare mult mai extinsă a digestatului – un subprodus al producției de biogaz obținut prin fermentarea dejecțiilor de grajd și a altor deșeuri organice.
Executivul UE consideră că această abordare ar putea diminua dependența Uniunii de fertilizanții fabricaţi din gaze naturale importate.
Totuși, mai mulţi oficiali europeni susțin că bălegarul nu poate înlocui integral fertilizanții tradiţionali pe bază de azot și uree. Eurodeputatul italian Herbert Dorfmann a remarcat că gunoiul de grajd „poate contribui la soluție, dar nu poate substitui complet fertilizanții industriali”.
În paralel, europarlamentarul ecologist Thomas Waitz susține că Uniunea Europeană ar trebui să accelereze renunțarea la îngrășămintele bazate pe combustibili fosili, argumentând că criza actuală evidențiază vulnerabilitatea energetică și agricolă a Europei.
Propunerea oficială a Comisiei Europene urmează să fie prezentată marţi şi se așteaptă să genereze noi dispute între fermieri, sectorul agricol şi liderii europeni.
