Miercuri, 11 martie 2026, Parlamentul României, într-o ședință comună, a adoptat hotărârea care aprobă cererea adresată președintelui țării, inițiată de prim-ministru după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Votul electronic consemnat la ora 17:51 a evidențiat că dintr-un total de 297 de parlamentari prezenți, 272 au votat „da”, 18 au optat pentru „nu”, 5 s-au abținut, iar 2 erau în sală dar nu au depus votul.
Hotărârea viza dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente și forțe militare americane, oficial prezentate ca capacități defensive. În dezbaterea publică au fost amintite avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, cu referiri și la baza de la Mihail Kogălniceanu, precum și la infrastructura de apărare deja existentă în țară.
Ziua a avut o importanță strategică majoră și a fost marcată de tensiuni politice evidente. Dezbaterile din plen au fost turbulente, cu scandaluri sonore (huiduieli și vuvuzele), iar ședința a fost suspendată temporar înainte de votul final. În ciuda tulburărilor, majoritatea pro-vest European a adoptat hotărârea fără ezitări, iar opoziția radicală a rămas izolată numeric.
Ce a constituit în esență votul
Formula oficială din textul hotărârii este concisă, dar semnificativă: plenul reunit a votat „Proiect de Hotărâre pentru aprobarea solicitării Președintelui României înaintată la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT din data de 11.03.2026”.În alte termeni, Parlamentul nu a adoptat o declarație politică generală, ci a acordat aprobarea formală pentru o solicitare instituțională care a apărut în urma deciziei CSAT.
Din perspectivă politică, acest vot a arătat din nou că, în chestiunile de securitate și în relația strategică cu SUA, partidele PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în mod unitar direcția stabilită de instituții, în timp ce voturile contra au provenit aproape exclusiv de la parlamentarii din SOS, POT și unii independenți. Partidul AUR a fost în mare parte absent, cu excepția unui senator care s-a abținut.
Totuși, o analiză amănunțită a prezenței relevă absențe semnificative și în partidele care au votat „da”. Unele pot fi explicabile prin motive personale sau de sănătate, dar nu toate. În câteva cazuri, absența pare să fi fost o formă de evitare conștientă a unui vot considerat politic sensibil. Cel mai clar exemplu este deputatului PNL de Cluj, Radu Moisin, absent, care a scris pe Facebook: „Nu am putut vota implicarea României în operațiuni militare, deoarece nu mi-au fost prezentate în mod explicit și complet consecințele pentru țară, deși am solicitat aceste clarificări. Avem nevoie de mai multă rațiune, dincolo de propaganda de război!”
Prezența pe partide: cum a arătat
Pe baza listei nominale a votului electronic, rezultă o imagine mai nuanțată decât scorul final din plen. Pentru partidele din coaliție, datele arată nu doar cine a votat, ci și cine a lipsit.
Pentru Camera Deputaților: PSD are 93 de deputați în grup, dintre care 86 au fost prezenți și 7 au lipsit. PNL are 51 de deputați, dintre care 45 au fost prezenți și 6 au lipsit. USR are 40 de deputați, dintre care 39 au fost prezenți și 1 a lipsit. UDMR are 22 de deputați, dintre care 15 au fost prezenți și 7 au lipsit.
Pentru Senat: PSD are 36 de senatori în grup, dintre care 26 au fost prezenți și 10 au lipsit. PNL are 22 de senatori, dintre care 20 au fost prezenți și 2 au lipsit. USR are 19 senatori, dintre care 16 au fost prezenți și 3 au lipsit. UDMR are 10 senatori, dintre care 5 au fost prezenți și 5 au lipsit.
Lista absenților
Deputați PSD absenți: 7
Sandu Viorica, Țintă Ștefan, Hagiu Augustin-Florin, Holban Georgeta-Carmen, Marinescu Radu, Peța-Ștefănescu Eliza-Mădălina, Ponta Victor-Viorel.
Deputați PNL absenți: 6
Roșca Mircea, Stănescu Vetuța, Stroe Ionuț-Marian, Gheorghe Andrei Daniel, Moisin Radu-Marin, Sighiartău Robert-Ionatan.
Deputați USR absenți: 1
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril.
Deputați UDMR absenți: 7
Csoma Botond, Miklós Zoltán, Szabó Ödön, Kolcsár Anquetil-Károly, Kulcsár-Terza József-György, Molnar Andrei, Zakarias Zoltán.
Senatori PSD absenți: 10
Zamfir Daniel-Cătălin, Graur Cătălin, Bică Andra, Corlățean Titus, Federovici Doina-Elena, Floroiu Ionel, Mălăiescu Luca, Resmeriță Cornel-Cristian, Stoiciu Victoria, Carp Ionel.
Senatori PNL absenți: 2
Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin, Horga Maria-Gabriela.
Senatori USR absenți: 3
Spătaru Elena-Simona, Alexandru Victoria-Violeta, Mircescu Ion-Narcis.
Senatori UDMR absenți: 5
Fejér László-Ődőn, Antal István-Loránt, Cseke Attila-Zoltan, Kondor Ágota, Novak Levente.
Cei care au votat contra
Ana-Marcela Baș – deputat SOS RO
Ciprian Ciubuc – deputat neafiliat
Andreea-Petronela Cîmpianu – deputat SOS RO
Dumitru Coarnă – deputat neafiliat
Codruța-Maria Corcheș – deputat POT
Ionel Goidescu – deputat SOS RO
Tudor Ionescu – deputat SOS RO
Ilie Simona-Elena Macovei – deputat SOS RO
Dumitru Manea – senator neafiliat
Sorin-George Oltenașu – deputat SOS RO
Nini-Alexandru Pascalini – deputat SOS RO
Paul-Ciprian Pintea – senator neafiliat
Gheorghe-Petru Pîclișan – deputat neafiliat
Aurora-Tasica Simu – deputat neafiliat
Elena-Laura Toader – deputat SOS RO
Mihai-Adrian Țiu – deputat SOS RO
Mariana Vârgă – deputat neafiliat
Vlad-Andrei Vidra – deputat SOS RO
Cine s-a abținut
Dumitrița Albu – deputat neafiliat
Mădălin-Laurențiu Făget – deputat neafiliat
Sergiu-Lucian Matei – deputat POT
Corneliu Negru – senator AUR
Paul Stănescu – senator PSD
Parlamentarii prezenți care nu au votat
Concluzia și semnificația votului
Votul de miercuri a lansat două semnale concomitente. Pe de o parte, Parlamentul a aprobat cu o majoritate copleșitoare cererea care a urmat deciziei CSAT, consolidând astfel alinierea strategică și cooperarea militară cu Statele Unite. Pe de altă parte, o analiză amănunțită a prezenței demonstrează că în cadrul partidelor susținătoare au existat numeroase absențe.
Unele dintre absențe pot avea justificări obiective, dar în alte cazuri pare să fi vorba despre o evitare deliberată a votului într-un moment politic delicat. Nu toți parlamentarii au dorit să își asume printr-un vot explicit o decizie strategică cu implicații militare. Un caz interesant este al lui Paul Stănescu, fost secretar general al PSD, singurul social-democrat prezent care nu a votat „da”. O surpriză a fost grupul PACE din Senat, alcătuit din foști parlamentari SOS și POT, care a avut șase senatori prezenți, toți votând „da”.
]]