Interdicția impusă de autoritățile israeliene asupra Patriarhului latin din Ierusalim, privind accesul la Biserica Sfântului Mormânt, în timpul slujbei de Floriis catolice, a generat condamnări puternice la nivel global. Autoritățile din Ierusalim justifică actul prin motive de siguranță, având în vedere tensiunile regionale și restricțiile pentru adunări, dar lideri religiosi și diplomați străini văd în acesta o încălcare gravă a libertății de cult.
Explicațiile autorităților israeliene
Biroul premierului Benjamin Netanyahu a emis o declarație în care susține că interdicția a fost o măsură strict preventivă, fără scopul de a restrânse libertatea religioasă.
„Din cauza unei preocupări sporite pentru siguranța sa, poliția din Ierusalim l-a oprit pe Patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa, să ducă la bine slujba la Biserica Sfântului Mormânt. Nu a existat nici o intenție negativă, ci doar dorința de a-i asigura protecția”, a postat biroul lui Netanyahu pe rețeaua X.
„În considerarea Săptămânii Sfinte care începe pentru credincioșii creștini, forțele de securitate lucrează la un plan care să permită liderilor religioși să se roage la Sfântul Mormânt în zilele următoare”, a adăugat sursa respectivă.
Reacția Patriarhiei Latine
Duminică, autoritățile israeliene au blocat Patriarhul Latin al Ierusalimului, cardinalul italian Pierbattista Pizzaballa, și preotul Bisericii Sfântului Mormânt, împiedicându-i să intre în sanctuar pentru a celebra Liturghia de Duminica Floriilor, „pentru prima oară în secole”.
Patriarhul latin, Pierbattista Pizzaballa, împreună cu custodele din Țara Sfântă, Francesco Ielpo, au confirmat imposibilitatea de a ajunge la locația sacră.
„Pentru prima dată în secole, șefii Bisericii au fost împiedicați să desfășoare liturghia Floriilor la Biserica Sfântului Mormânt”, a declarat Patriarhia Latină a Ierusalimului într-un comunicat.
Acest act „constituie un precedent grav și denotă o neînțelegere față de sensibilitatea a miliarde de oameni în lume a căror atenție se îndreaptă către Ierusalim în această săptămână”, se menționează în comunicat.
Restricții de securitate în context regional
Măsura a fost adoptată în urma limitărilor introduse de Israel după ofensiva conjuncțională cu SUA împotriva Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Aceste restricții reduc numărul maxim de participanți la adunări publice, inclusiv cele religioase, la aproximativ 50 de persoane.
În acest cadru, procesiunea tradițională a Floriilor, care pornește de pe Muntele Măslinilor și atrage anual mii de pelerini, nu a putut avea loc.
„Șefii bisericilor au acționat cu responsabilitate și, din începutul conflictului, s-au conformat tuturor restricțiilor”, a afirmat Patriarhia.
Autoritățile au invocat și obstacolele logistice din zonă, arătând că accesul rapid al echipelor de urgență ar fi complicat în situația unui eventual incident.
Reacții dure din Europa și Orientul Mijlociu
Decizia a primit critici din partea mai multor lideri mondiali. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a numit situația „o ofensă nu doar pentru credincioșii catolici, ci pentru întreaga comunitate care susține libertatea religioasă”, iar ministrul de externe Antonio Tajani a anunțat convocarea ambasadorului israelian.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat public pe platforma X, condamnând „decizia poliției israeliene, care contribuie la escaladarea alarmantă a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”.
Ministerul de Externe al Iordaniei a denunțat la rândul său o „încălcare flagrantă a statu quo-ului juridic și istoric existent” și a cerut încetarea măsurilor care restricționează accesul credincioșilor în locurile de cult.
Comunitatea creștină, în scădere
Datele oferite de Patriarhia Latină evidențiază o scădere masivă a numărului de creștini din Țara Sfântă. Dacă în 1948 aceștia reprezentau peste 18% din populație, în prezent procentajul a scăzut sub 2%, majoritatea religiei creștine locale fiind reprezentată de ortodocși.
