Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacțiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacție pe scară largă.
Radosław Sikorski a precizat într-o declarație pentru The Guardian că, deși dronele rusești utilizate în incursiune erau capabile să transporte muniție, cele care au ajuns în Polonia nu erau încărcate cu explozibili.
„Interesant este că toate erau nefuncționale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanșa un război”, a declarat Sikorski pentru The Guardian.
El a respins sugestiile potrivit cărora apărarea aeriană poloneză nu era pregătită pentru incursiune, având în vedere că unele dintre drone au parcurs sute de kilometri pe teritoriul polonez și că, potrivit relatărilor, doar trei sau patru din cele 19 drone au fost doborâte.
„Dronele nu și-au atins țintele și au provocat pagube minore proprietății, nimeni nu a fost rănit. Dacă s-ar fi întâmplat în Ucraina, conform definițiilor ucrainene, ar fi fost considerat un succes 100%”, a comentat el.
NATO a anunțat vineri că va desfășura mai multe avioane pe flancul estic al alianței pentru a se proteja împotriva viitoarelor atacuri cu drone.
Sikorski a spus că răspunsul Poloniei ar fi fost „mult mai dur” dacă atacul de săptămâna trecută ar fi provocat răniți sau morți pe teritoriul său, dar a refuzat să dea detalii despre cum ar putea arăta un astfel de răspuns într-un scenariu ipotetic viitor.
„Cu un agresor și un mincinos ca Putin, numai cele mai dure contramăsuri funcționează”, a declarat el.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat săptămâna trecută că incursiunea dronelor a adus țara sa mai aproape de un conflict militar „decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial”.
De asemenea, Sikorski a respins sugestia lui Donald Trump că incursiunea „ar fi putut fi o eroare”, argumentând că au fost implicate prea multe drone.
„Poți să crezi că una sau două s-au abătut de la țintă, dar 19 erori într-o singură noapte, în șapte ore, îmi pare rău, nu cred”, a declarat el.
Echipele poloneze anti-drone vor primi instruire de la operatorii ucraineni pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor viitoare, a dezvăluit Sikorski.
„Ucrainenii au echipamente mai bune pentru a face față dronelor rusești și au o experiență mult mai profundă și mai actualizată în ceea ce privește rezistența împotriva armatei ruse”, a recunoscut el.
„Este ceva ce publicul și guvernele din Occident trebuie să integreze urgent în gândirea lor – că ucrainenii sunt cei care ne vor instrui cum să ne opunem Rusiei, și nu invers”, a adăugat șeful diplomației poloneze.
Instruirea echipelor poloneze cu privire la cele mai bune practici ucrainene de combatere a dronelor va avea loc la un centru de instruire NATO din Polonia, un „mediu mai sigur” decât în Ucraina.
România a devenit cel mai recent stat membru NATO care a raportat o incursiune a unei drone în spațiul său aerian, sâmbătă.
Ministerul Apărării a declarat că spațiul aerian românesc a fost încălcat de o dronă în timpul unui atac rus asupra infrastructurii din Ucraina și că două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise sâmbătă seara pentru a monitoriza situația, având permisiunea de a deschide focul.
Sikorski a vorbit cu The Guardian în marja unei conferințe anuale la Kiev, care a reunit elita ucraineană și politicieni internaționali pentru a discuta despre perspectivele țării după mai bine de trei ani de război pe scară largă.
Președintele Donald Trump s-a adresat conferinței printr-un scurt mesaj video, în care a repetat afirmația sa că războiul nu ar fi început dacă el ar fi fost președinte. El a susținut că a făcut mai multe progrese către pace în ultimele trei luni decât a făcut Joe Biden în trei ani.
Trimisul lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, s-a aflat și el la Kiev și a declarat în cadrul conferinței că președintele SUA este „exasperat” de Putin. El i-a avertizat însă pe liderii europeni, frustrați de aparenta blândețe a lui Trump față de liderul rus, să nu-l preseze prea tare.
„Un sfat pe care l-aș da tuturor celor care lucrează cu președintele Trump este să nu-l pună într-o situație în care să creadă că este folosit, pentru că asta este probabil cea mai proastă poziție în care te poți afla față de el”, a spus Kellogg.
Sikorski a declarat că speră ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace dacă va reuși să obțină „o pace echitabilă” în acest conflict. El a explicat că în viziunea sa, o pace echitabilă ar însemna ca Ucraina să existe „în cadrul unor granițe apărate” și să fie o Ucraina „care se integrează cu Occidentul”.
La sugestia că Trump nu a dat până acum semne că ar exercita presiuni asupra lui Putin pentru a accepta un astfel de rezultat, el a răspuns: „Are stilul său personal, îl respectăm, dar îl vom judeca după rezultate”.
La o reuniune la Paris la începutul acestei luni, 26 de țări s-au angajat să contribuie la o misiune de securitate postbelică pentru Ucraina, unele dintre ele cu trupe terestre. Unele țări europene au lansat ideea că Ucraina, deși este puțin probabil să fie admisă în NATO în viitorul apropiat, ar putea primi garanții „de tipul articolului 5” după un viitor acord de pace, pentru a împiedica Rusia să o atace din nou.
„Unele țări vorbesc despre trupe terestre, noi ne dorim cu adevărat acest lucru, deoarece este o măsură de descurajare reală de care Ucraina va avea nevoie”, a declarat Ihor Jovkva, consilier principal al președintelui Zelenski.
Polonia a declarat însă că nu va contribui cu trupe la o astfel de misiune, iar Sikorski, vorbind la conferință, a avertizat în privința unei retorici exacerbate în ceea ce privește garanțiile viitoare.
„Garanțiile de securitate au rolul de a descuraja un potențial adversar. Deci, ceea ce spunem este că, dacă se ajunge la un fel de pace, data viitoare când Rusia va încerca ceva împotr
