Un nou set de date, provenit din ancheta realizată de CURS în ultima săptămână a lunii martie, indică o poziție prudentă a cetățenilor români cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește operațiunile militare ale Statelor Unite și ale Israelului împotriva Iranului. Opinia publică reflectă o majoritate care critică interventia militară, într-un context în care efectele economice ale conflictului se resimt direct în România, în principal prin creșterea prețurilor la carburanți.
Majoritatea populației din România apreciază că intervențiile militare sunt nejustificate
Conform rezultatelor sondajului, 55% dintre respondenți cred că acțiunile armate ale SUA și Israelului împotriva Iranului sunt în general nejustificate, iar 32% le consideră justificate. Un procent de 13% au declarat că nu se pot pronunța.
În general nejustificate – 55%
În general justificate – 32%
Nu știu / Nu pot evalua – 13%
Acest rezultat subliniază o reticență clară față de angajamentele militare și o tendință implicită pentru abordări diplomatice, în concordanță cu o atitudine mai amplă de prudență a opiniei publice românești în relația cu conflictele din exterior.
Consecințele conflictului au un impact direct în România
Atitudinea rezervată față de conflict nu este izolată de realitățile interne, ci este strâns corelată cu impactul economic pe care războiul din Orientul Mijlociu îl are asupra cetățenilor. Creșterea prețurilor la carburanți, sesizată puternic de majoritatea românilor, a devenit principalul mijloc prin care acest conflict modelează percepțiile publice.
Datele aceluiași sondaj indică că peste 80% dintre români spun că au fost afectați într-o măsură mare sau foarte mare de scumpiri, iar nemulțumirea față de modul în care Guvernul a gestionat criza carburanților a atins un nivel extrem de ridicat. În acest context, percepția negativă asupra intervențiilor militare externe este întărită de consecințele economice imediate resimțite de populație.
Prin urmare, conflictul internațional nu este perceput doar din perspectivă geopolitică, ci mai ales prin prisma efectelor sale tangibile asupra standardului de viață, ceea ce explică atât reticența față de acțiunile militare, cât și presiunea crescândă asupra autorităților naționale.
Metodologia sondajului și prezentarea CURS
Ancheta a fost desfășurată în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 de adulți, reprezentativ la nivel național. Marginea de eroare este de ±2,5%, cu un nivel de încredere de 95%, iar datele au fost ajustate în funcție de regiune și de mediul de rezidență.
CURS este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o istorie de peste cincizeci de ani în realizarea de sondaje și analize sociale. Pe parcursul timpului, instituția a înregistrat constant transformările societății românești prin studii de opinie, cercetări electorale și exit-poll-uri la toate campaniile electorale.
Metodologiile avute în vedere respectă normele internaționale, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv zonele greu accesibile. Institutul este membru al ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali, fiind recunoscut ca un actor important în analiza opiniilor publice din România.
