Modul în care o persoană răspunde la mesajele primite poate releva trăsături ale caracterului său. De la viteza cu care răspunde până la maniera în care administrează conflictele sau stabilește granițele conversaționale, fiecare dintre aceste aspecte poate servi drept semn al rezilienței psihice a individului. Conform lui Thomas Holtgraves, cercetarea sa publicată în *Revista de Cercetare în Personalitate* arată că mesajele transmise de persoane cu o forță mentală ridicată împărtășesc anumite trăsături comune, scrie okdiario.
Aceste trăsături pot fi influențate atât de rețelele sociale pe care le-au construit, cât și de nivelul de sinceritate. În general, aceștia adoptă un stil de comunicare optimist, respectând atât propriile limite, cât și pe ale celorlalți, și pun accent pe o interacțiune echilibrată și respectuoasă.
Modalitățile de răspuns ale persoanelor cu reziliență mentală în chat-uri
Un indiciu al unei persoane cu reziliență mentală constă în faptul că nu simte obligația să răspundă rapid la mesaje sau să fie mereu online. Astfel, poate menține granițe clare în discuții și nu se simte vinovată dacă răspunde cu întârziere sau chiar uită să răspundă. Psihologia explică că mediul digital poate genera stres și anxietate socială atunci când există presiunea de a fi disponibil permanent.
Pe de altă parte, indivizii cu o mentalitate puternică se dovedesc a fi comunicativi, transmit mesaje concise și reușesc să își controleze emoțiile. Nu le place să prelungească discuțiile doar pentru a atrage atenția și evită să divulge informații personale în exces, gândindu‑se de două ori înainte de a trimite un mesaj.
Persoanele cu reziliență mentală respectă granițele de comunicare ale celorlalți. Înțeleg că ceilalți pot avea un program încărcat și, prin urmare, nu se supără când nu primesc un răspuns imediat. În esență, adoptă un stil comunicativ pozitiv, conștient de limite și respectuos față de interlocutor.
Stresul digital
Stresul digital se referă la creșterea nivelului de tensiune cauzată de utilizarea continuă a dispozitivelor electronice, a rețelelor sociale și a platformelor de comunicare, care mențin oamenii conectați și disponibili în permanență. Această stare generează o nevoie compulsivă de a verifica notificările, de a răspunde la e‑mailuri, de a interacționa pe rețelele sociale sau de a monitoriza activitatea online, producând o presiune constantă ce poate afecta sănătatea.
Printre cele mai frecvente consecințe la persoanele cu o reziliență mentală scăzută se numără tulburările de somn, durerile de cap, anxietatea și senzația de neliniște, în special la cei care petrec multe ore conectate zilnic, uneori peste 12 ore pe zi.
Acest amplu stres digital începe să aibă repercusiuni negative asupra sănătății, inclusiv asupra funcționării creierului. Unele cercetări relevă faptul că creierul nu a fost proiectat să gestioneze eficient sarcini multiple simultan. Când încercăm să desfășurăm mai multe activități în același timp, atenția se fragmentează și performanța scade, reducând concentrarea și intensificând oboseala mentală, în special când se adaugă o a treia sarcină simultană.
Neurocercetătorul italian Andrea Bariselli avertizează că „creierul nostru nu este pregătit pentru acest tip de videoclip permanent. De fiecare dată când deschidem o altă filă sau verificăm o notificare, sistemul nostru de atenție intră în alertă pentru a decide dacă acel lucru este important sau doar zgomot. Pe termen lung, această stare constantă de vigilență are consecințe: oboseală mentală, iritabilitate și dificultăți de concentrare
Trăim cu un creier preistoric într-o lume care se schimbă mai repede decât poate ține pasul biologia noastră. Suntem făcuți să ne mișcăm, dar petrecem ore întregi stând jos. Suntem construiți pentru experiențe senzoriale reale, dar trăim înconjurați de informații abstracte. Suntem programați pentru conexiune umană, dar de multe ori ne simțim singuri în mijlocul zgomotului social”, a adăugat acesta.
Timpul de utilizare și aplicațiile
Frecvența utilizării telefonului mobil crește semnificativ după vârsta de 15 ani, în special în rândul adolescenților care recunosc că îl folosesc zilnic.
- În grupul de vârstă 15‑16 ani se observă procentaje foarte mari în mai multe state europene, Norvegia ocupând prima poziție (93,0 %), urmată de Spania (90,0 %), Elveția (89,0 %), Republica Cehă (88,0 %) și Germania (87,0 %).
- De asemenea, se remarcă Serbia (86,0 %), Lituania (84,0 %) și România (83,0 %), media europeană situându‑se în jurul valorii de 81,0 %.
- Sub această medie se regăsesc Malta (80,0 %), Italia (76,0 %), Polonia (75,0 %), Estonia (72,0 %), Franța și Portugalia (ambele cu 71,0 %) și Croația (66,0 %), evidențiind diferențe notabile în obiceiurile de utilizare a telefonului mobil în rândul tinerilor din Europa.
WhatsApp ocupă prima poziție în clasamentul celor mai utilizate aplicații pe telefonul mobil, conform procentului total al respondenților din sondajul DatosRTVE, cu 17,7 %. Îl urmează browserul (14,5 %), Instagram (11,3 %) și YouTube (5,8 %).
