Președintele Nicușor Dan caută o majoritate în Parlament care să susțină „obiective mari”, cum ar fi îndeplinirea criteriilor de aderare la OCDE și implementarea reformelor esențiale stipulate în PNRR în fața Comisiei Europene.
PSD își va exprima, pe data de 20 aprilie, intenția de a retrage sprijinul politic acordat premierului Ilie Bolojan și, în absența renunțării acestuia, vor demisiona miniștrii PSD, conform unor surse din partid.
Liberalii nu doresc să înlocuiască premierul, iar Bolojan a declarat miercuri seară, în cadrul unei vizite „incognito” la PNL București, că nu-și va depune demisia.
În lipsa unui compromis între PSD și PNL, „medierea” crizei guvernamentale va reveni la șeful statului.
Președintele Nicușor Dan a precizat în declarațiile sale publice că vrea să sprijine o majoritate capabilă să împingă înainte „proiecte importante”, preferabil fără AUR și fără un guvern minoritar.
Șeful statului a ezitat să răspundă cu „Da” sau „Nu” când i s-a întrebat dacă îl susține pe Ilie Bolojan în continuare la conducerea Guvernului.
„Eu? În ce calitate?”, a replicat Nicușor Dan, la întrebarea dacă ar cere demisia lui Bolojan pentru ca PSD să nu părăsească guvernarea.
Președintele a explicat că „sprijinul acordat unui prim‑ministru, conform Constituției, trebuie să provină din Parlament” și că rolul său, ca șef al statului, este de a media, intervenind ori de câte ori este necesar pentru avansarea unor proiecte.
Nicușor Dan a oferit, în declarațiile publice, mai multe indicii privind direcția pe care o urmărește:
1. Nu vrea Guvern minoritar
– „Nu cred că e potrivit un guvern minoritar” (30 martie, „The Economist – Romania Government Roundtable”)
– „Eu cred că cele patru partide pro‑occidentale din România sunt destinate să guverneze împreună” (19 martie, Bruxelles)
2. Nu vede o majoritate cu AUR
– „În momentul de față, nu văd un scenariu nici PSD‑AUR, nici PNL‑AUR” (26 martie, Gala Colegiului Medicilor din România)
3. Exclude alegeri anticipate
– „Da, eu îl exclud (scenariul alegerilor anticipate, n.red.). Bineînțeles, teoretic multe se pot întâmpla, dar, având în vedere contextul actual, e ultimul lucru la care să ne gândim, pentru o lungă perioadă de instabilitate” (20 martie, Bruxelles)
– „Legat de agențiile de rating, de când am preluat mandatul, această coaliție s‑a format și a primit două evaluări care au menținut România în categoria ‘recomandat investitorilor’. România a închis anul trecut cu un deficit de 7,6 % din PIB, sub plafonul de 7,98 % pe care ni‑l asumam. Coaliția a adoptat un buget cu deficit de 6,2 %, deci suntem pe graficul pe care ni‑l asumam în fața Comisiei și a pieței financiare” (30 martie, „The Economist – Romania Government Roundtable”)
– „Și acesta este mesajul meu pentru lumea financiară: dincolo de tensiunile inerente unei coaliții de partide cu publicuri și așteptări foarte diferite, toate obiectivele financiare pe care ni le‑am asumat au fost atinse și există maturitate pentru a nu periclita parcursul financiar. Acesta este mesajul meu” (30 martie, „The Economist – Romania Government Roundtable”)
– „Dispunem de o conjunctură parlamentară ce obligă cele patru partide pro‑occidentale și minoritățile naționale să colaboreze pentru ca România să finalizeze obiectivele asumate. În ciuda zgomotului public, partidele au lucrat bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25, și pe PNRR, unde mai rămân 5 luni pentru a absorbi fondurile. Prin urmare, dincolo de retorica politică, există responsabilitate pentru obiectivele mari ale României” (7 aprilie, Timișoara)
– „Voi media și discuta pentru ca proiectele importante ale României să avanseze” (7 aprilie, Timișoara)
5. Coaliția funcționează la nivel administrativ
– „Ne dorim ca deciziile să fie luate mai repede, însă, în ciuda acestor neajunsuri, pe plan normative – legea bugetului, legea administrației, Ordonanța Trenuleț etc. – se ajunge, în timp mai lung decât ne-am dori, la consens” (20 martie, Bruxelles)
– „Partidele se atacă public de mult timp, dar când vine vorba de măsuri concrete, cum ar fi acciza la combustibil, colaborează. Deci există o combinație de joc politic și administrativ, iar pe plan administrativ funcționează” (30 martie, „The Economist – Romania Government Roundtable”)
6. Ruptura se manifestă în comunicarea publică
– „Coaliția pare să se războiască de 7‑8 luni, totuși am parcurs 23 din cele 25 de jaloni pentru OCDE. Există un domeniu administrativ unde colaborarea funcționează, de exemplu la OCDE, dar în zona comunicării publice există mult zgomot și atacuri reciproce” (30 martie, „The Economist – Romania Government Roundtable”)
– „Atunci când partidele reprezintă categorii diferite de cetățeni cu aspirații neidentice, este firesc și legitim să apară tipul acesta de confruntare” (26 martie, Gala Colegiului Medicilor din România)
