Conform autorilor studiului publicat miercuri în revista Nature, dopamina – un neurotransmițător esențial pentru motivație, recompensă și învățare – joacă un rol esențial în acest fenomen. Substanța facilitează „reorganizarea” circuitelor neuronale și modifică activitatea genelor cerebrale, influențând astfel comportamentul, memoria și capacitatea de adaptare.
Cercetarea a cuprins analize ale țesutului cerebral uman, prelevat dintr-o bancă de creier din Montréal, alături de experimente pe șoareci de laborator și de utilizarea tehnologiilor avansate de biologie moleculară și genetică.
Specialiștii au studiat zone specifice ale creierului implicate în memorie și comportament, în timp ce șoarecii au fost păstrați în condiții strict controlate.
Animalele au fost supuse unor teste comportamentale pentru a evalua nivelul de anxietate, memoria, reacția la stres și comportamentul parental.
Rezultatele arată că modificările observate nu înseamnă alterarea ADN‑ului în sine, ci mecanisme prin care mediul și experiențele de viață pot activa sau dezactiva genele fără a schimba secvența genetică. Practic, dopamina funcționează ca un regulator ce „reprogramează” anumite funcții cerebrale în urma experienței maternității.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că stresul post‑naștere poate perturba aceste adaptări, influențând modul în care creierul se reorganizează. În schimb, menținerea unui echilibru adecvat al semnalizării dopaminei pare crucială pentru consolidarea pe termen lung a acestor schimbări.
În rezumat, studiul demonstrează că maternitatea nu reprezintă doar o perioadă temporară de modificări hormonale, ci un proces capabil să refacă permanent structura cerebrală, dopamina fiind unul dintre mecanismele principale care susțin această adaptare.
