Anunțul lui Trump apare în contextul unor tensiuni tot mai accentuate între Washington și numeroși parteneri europeni, legate de conflictul cu Iranul, conform Le Figaro. „O decizie va fi luată foarte curând”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, fără să specifice detalii privind amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri.
Nemulțumiri față de aliați
Afirmațiile liderului de la Casa Albă indică o posibilă recalibrare a prezenței militare a SUA în Europa, în condițiile în care Washington acuza anumite state aliate de lipsă de implicare în disputa cu Iranul.
Miercuri, Trump a declarat că analizează și reducerea forțelor americane din Germania, după un schimb de replici acerb cu cancelarul german Friedrich Merz.
Merz susținuse că „americanii nu au, evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială – observații care au declanșat un răspuns dur al președintelui american.
Deși Merz nu a răspuns direct amenințărilor lui Trump legate de o eventuală retragere militară, el a insistat asupra necesității păstrării unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO.
Impact asupra reacției NATO
Italia, Spania și Germania găzduiesc baze strategice ale armatei americane, utilizate pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, și servesc ca puncte cruciale pentru desfășurări militare în alte regiuni.
O eventuală diminuare a acestor efective ar reprezenta o schimbare majoră în strategia militară a Statelor Unite în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO.
Presiuni asupra aliaților NATO
Conform unor informații prealabile, Washington ia în considerare și alte mijloace de presiune asupra partenerilor occidentali. Printre acestea s-ar număra chiar suspendarea Spaniei din NATO și o posibilă revizuire a poziției SUA privind Insulele Falkland, ca răspuns la lipsa de sprijin a unor aliați în conflictul cu Iranul.
Teritoriul britanic de peste mări, situat în Atlanticul de Sud, este revendicat de Argentina, dispută care a culminat cu un conflict militar în 1982. Statele Unite au susținut în mod tradițional poziția Regatului Unit, iar o eventuală schimbare în această atitudine ar avea consecințe diplomatice delicate în relația cu Londra.
