Două autorități locale liberale din județul Timiș au anunțat joi, într-o conferință de presă, propunerea de fuziune a comunelor pe care le conduc. Aceștia declară că prin unificarea celor două primării, începând din 2028, vor genera economici în bugetul local prin reducerea structurii administrative la o singură entitate: un singur primar, un singur viceprimar și un singur Consiliu Local. În același timp, noua unitate administrativă va avea un număr de locuitori care îi va permite accesul la fonduri europene și programe guvernamentale care în prezent nu sunt accesibile comunelor cu o populație mai mică. Acesta este al treilea județ, după Satu Mare și Hunedoara, unde primari liberali au declarat că au demarat procesul de comasare a localităților.
Un raport al Curții de Conturi arată că 15% din comunele României, respectiv 432 de comune, nu mai îndeplinesc criteriul minim de locuitori stabilit de lege, iar doar 27% dintre comune au reușit să se finansze în principal din venituri proprii. Conform legislației, pragul minim pentru existența comunelor este de 1.500 de locuitori.
„Am efectuat calcule și vom obține în localitățile noaste economii semnificative prin această fuziune: aproximativ 3 milioane de lei pe an, deci o sumă considerabilă. Prin unificare, sigur că vor dispărea anumite posturi de muncă (…) începând că, în prezent, în ambele primării sunt circa 50 de angajați, care se vor reduce cu cel puțin jumătate”, a afirmat, joi, primarul comunei Mașloc, Ionel Lupu.
Comuna Fibiș numără 1.795 de locuitori, iar comuna Mașloc are 2.236 de locuitori.
„Ei își rezolvă toate problemelor pe care le au în ambele localități. Aici vorbim despre casa de cultură care necesită renovare, o școală care trebuie reconstruită, canalizarea”, a completat secretarul general al PNL Timiș, Alin Popoviciu.
Alte beneficii ale comasării vor proveni din serviciile oferite cetățenilor. „De exemplu, în prezent copiii sunt transportați dintr-un sat în altul, iar dacă se înființează o școală la Fibiș până la clasa a opta, educația va fi locală, eliminându-se astfel cheltuielile de transport. Acum avem elevi care se deplasează între localități”, a spus primarul Lupu. „Există utilaje deținute de Fibiș și altele de Mașloc; prin combinarea lor, activitatea se poate desfășura mai eficient”, a adăugat Popoviciu.
În Timiș mai există încă 8 primari PNL care intenționează să se fuzioneze, dar sunt în sytuții de parteneriat cu primari PSD și nu i-au putut convinge să realizeze pasul comasării.
Urmează referendum
Anunțul primarilor liberali Gheorghe-Dorel Carcea (Fibiş) şi Ionel Lupu (Maşloc) nu reprezintă în sine fuziunea comunelor, ci începutul demersurilor juridice.
Consiliile locale vor depune proiecte de hotărâre privind comasarea și la sfârșitul anului se va organiza un referendum local în fiecare comună, decizia finală aparținând cetățenilor din ambele localități.
Unificarea se va concretiza doar dacă locuitorii din cele două sate votează în favoarea acesteia și este atins pragul legal de prezență la vot de 30%.
Comasarea nu poate fi efectuată legal înainte de anul 2028.
Proiect-pilot
Consiliul Județean Timiș a inițiat un proiect-pilot care să acorde o stimulent financiar primăriilor care doresc să se fuzioneze, între 10 și 20 de milioane de lei, în funcție de populație, potrivit Agerpres.
„Comasareaduce la economii de milioane de lei anual, dinCheltuielile cu salariile. (…). Depășirea pragurilor de 2.000 de locuitori permite accesul la fonduri europene pentru anumite componente, pe care Comisia Europeană nu le finanțează pentru localități sub 2.000 de locuitori, deoarece proiectele privind apa, canalizarea sau alte investiții locale nu au randament economic”, a declarat președintele CJ-ului, Alfred Simonis.
„Cred că este esențial să nu ne limităm la una, două, trei comasări, după care ne oprim și să avem doar câteva succese politice oferite de unul sau altul. Dacă vrem o reformă administrativă substanțială la nivel național, cu rezultate și economii concrete, această inițiativă pornită de CJ Timiș trebuie continuată. Printr-o comasare, numărul de locuitori va crește semnificativ. Aceste comasări ar trebui sprijinite de un fond național, un fel de ‘Anghel Saligny’ pentru comasări, care să încurajeze localitățile care organizează referendumuri și le validează, unde populația crește substanțial prin unificare. Sunt în discuții cu mai mulți primari. Conform calculelor noastre pentru județul Timiș, nu ar trebui să existe mai mult de 10 astfel de comasări. Asta înseamnă 20, poate 30 de comune care se unesc, deoarece combinăm câte două într-o singură localitate mai mare, rezultând 10 astfel de fuziuni”, a detaliat acesta.
În Hunedoara se prioritizează digitalizarea
În județul Hunedoara, primarii comunelor Veţel (2.932 locuitori) şi Peştişu Mic (1.129 locuitori) au început și ei procedurile pentru comasarea celor două unități administrative.
„Centrul administrativ ar trebui să rămână la Veţel, iar la Peştişul Mic va funcționa un punct de lucru, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să parcurgă distanțe inutile. În plus, ne propunem implementarea unei platforme digitale comune, prin care cetățenii să poată depune cereri și să obțină documente fără deplasări repetate”, a explicat primarul comunei Veţel, Gheorghe Capşa (PNL), citat de Agerpres.
Satu Mare: Aproape 90% din bugetul local provine de la București
Primarul liberal Ioan Bartok Gurzău (comuna Beltiug), la al 7-lea mandat, și primarul liberal Nicolae Cornea Mare (comuna Socond), din Satu Mare, au anunțat că au ajuns la un acord pentru a iniția procesul de comasare, în vederea formării unei singure comune cu peste 6.000 de locuitori.
„Primăria comunei Socond, în realitate, nu se poate autosusține. Ceea ce spune dl Bolojan are perfectă dreptate, de ce ne plângem acum toți primarii că nu avă bani? Tocmai de asta nu avem bani. Așa cum am eficientizat clădirile publice, la fel administrația publică locală trebuie să beneficieze de aceste eficientizări. L-am rugat pe contabilul comunei să-mi arate niște cifre. Nu este normal ca, deși avem un grad de colectare a impozitelor de peste 90%, să ai doar aproximativ 900.000 de lei în 2024 și un milion de lei în 2025 din venituri locale, iar de la stat, pentru funcționare, să primești undeva la 9 milioane de lei. Practic, aproape 90% provin de la bugetul de stat. Sigur că și plățile pentru proiecte accesate. Din start, nu este o primărie eficientă din punct de vedere al cheltuielilor”, a declarat edilul Nicolae Cornea Mare.
După Revoluţie, au avut loc fenomene de fragmentare
Prefectul judeţului Sălaj, Claudiu Bîrsan, a declarat pentru Agerpres că actuala fragmentare a comunelor este rezultatul unui proces istoric greșit, care ar trebui inversat.
„Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că în județul Sălaj, după Revoluție, au apărut fenomene de fărâmițare, din interese mai mult sau mai puțin politice. De exemplu, comuna Treznea s-a desprins de Agrij, Şimişna s-a desprins de Rus, Boghişul de Nuşfalău, iar Camărul de Carastelec. Am asistat după 1989 la un proces anormal și invers, de fragmentare. Și uitați unde am ajuns: la comune cu un singur sat sau cu câteva sate. Lucrurile ar trebui să se inverseze. Aceasta este opinia mea”, a precizat acesta.
Bîrsan a subliniat că eficiența serviciilor publice este strâns corelată cu dimensiunea teritorială, menționând că toate manualele de administrație indică faptul că serviciile publice sunt cu atât mai eficiente cu cât se adresează unui număr mai mare de persoane sau unor teritorii mai extinse.
El a considerat că obstacolele sunt mai mult legate de interesele funcționarilor.
„Multe primării realizează că nu se pot susține și trebuie să depășească dispute de genul cine va fi primar, cine viceprimar sau cine consilier local. Sunt argumente subiective. Dacă luăm în calcul argumente obiective și o comună constată că nu se poate susține, eu spun că gestul logic este să încerce o reorganizare”, a mai afirmat prefectul Sălajului.
„Permiteți-mi să fiu sceptic”
Deputatul și președintele UDMR Sălaj, Seres Denes, se declară sceptic cu privire la implementarea acestui model de comasare în județul Sălaj.
„Permiteți-mi să fiu sceptic față de această problemă. Eu, în Sălaj, nu văd care comunitate ar renunța la structura actuală, pentru că le cunosc cam bine și mai degrabă au preferat separarea, nu unificarea. Sigur, totul costă bani”, a declarat Seres Denes.
Acesta a adus exemplul comunei Boghiș pentru a ilustra succesul unei unități mai mici.
„Am experiența Boghișului, când s-a separat de Nușfalău. Boghișul este mult mai mic decât Nușfalău, dar și-a organizat toate serviciile necesare populației, mult mai bine decât comuna Nușfalău, care este mult mai mare și are și venituri mult superioare. În primul rând, trebuie să fie benefic pentru populație, pentru că noi lucrăm pentru oameni, nu?”, a punctat Seres.
Bolojan nu a reușit în Oradea
Comasarea localităților în România este foarte greu reglementată, a declarat la Europa FM, pe 13 februarie, prim-ministrul Ilie Bolojan, care a susținut că, în locul legislației actuale, care se bazează pe referendum, ar trebui create mecanisme mai simple.
El a explicat că, în calitate de primar, a încercat o fuziune cu o comună din zona metropolitană și nu a reușit, din cauza prezenței scăzute la vot în Oradea.
„Am organizat două referendumuri în calitate de primar și a fost foarte dificil să explic că dacă unim două localități va rezulta un amestec de dezvoltare între comuna Sânmartin și municipiul Oradea și nu am reușit să obțin prezența necesară la vot în Oradea. (…) Trebuia să avem minim 30%, adică peste 50.000 de Cetățeni, au fost 28,5%. Au lipsit 3.000 de oameni, chiar dacă cei prezenți au votat în proporție de 99% cu ‘Da’”, a povestit premierul Bolojan.
Curtea de Conturi: Salariile pot încetini dezvoltarea
Un raport al Curții de Conturi constată că mai mult de jumătate dintre orașe (55% din total) și 15% din comunele României nu mai îndeplinesc pragul minim al numărului de locuitori prevăzut de legislație pentru încadrarea în categoriile respective, datele fiind culese pentru anul 2023, conform cursdeguvernare.ro.
În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici. Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii.
Doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021 informează Curtea de Conturi.
