Fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan, afirmă că deficitul bugetar care a ajuns să devină una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este rezultatul politicilor greșite adoptate de clasa politică în ultimii trei ani, nu al unor șocuri externe.
În perioada menționată de el, Guvernul a fost condus succesiv de Nicolae Ciucă (PNL), Marcel Ciolacu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL).
Theodor Stolojan a subliniat că, spre deosebire de anul 2020 – când deficitul bugetar a fost justificat de ajutoarele acordate economiei în contextul pandemiei de COVID-19 –, deficitele din ultimii ani au fost generate exclusiv de decizii interne.
„Ceea ce se întâmplă acum, în 2025 și 2026, nu mai are cauze din afara României, există o singură cauză: politicile greșite ale clasei politice care a guvernat România în ultimii trei ani de zile. Ce s-a întâmplat în acești ultimi trei ani de zile?”, s-a întrebat retoric Stolojan la Prima News.
Fostul premier a explicat că statul român a ajuns să finanțeze cheltuielile zilnice din bani împrumutați, ceea ce a dus la o creștere accentuată a datoriei publice, fără ca acești bani să fie direcționați preponderent către investiții.
„O chestie simplă: pentru necesitățile zilnice am cheltuit bani care proveneau, în bună parte, din împrumuturi, am creat o datorie publică foarte mare care nu a finanțat, cum spun unii interesați, pur și simplu și care manipulează opinia publică… Dacă am finanța din datoria publică numai investiții, ar fi fost bine, dar nu a fost așa nici pe departe”, a mai declarat Theodor Stolojan.
El spune că situația actuală nu mai poate continua, arătând că încrederea României pe piețele financiare și în Uniunea Europeană depinde de modul în care își îndeplinește angajamentele pe care și le-a asumat cu privire la reducerea deficitului bugetar până la mai puțin de 3% până în anul 2031. Stolojan atrage atenția că, în caz contrar, România va continua să se împrumute la dobânzi foarte mari.
Fostul premier a amintit că inclusiv în relația cu instituțiile europene, când a fost vorba să atragă bani europeni „România nu a fost în stare să îndeplinească proiectele la care s-a angajat că le îndeplinește cu fonduri europene împrumutate și care aveau dobânzi foarte mici comparativ cu dobânzile la care se împrumută statul român pe piețele internaționale pentru a finanța deficitul bugetar”.
