Fosta procuror DNA Claudia Roșu a intrat în dezbaterea publică declanșată de criza politică apărută în urma retragerii sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, aruncând acuzații grave despre presupuse presiuni exercitate asupra unor lideri politici prin dosarele penale.
Într-o postare de pe Facebook, ea susține că, dincolo de confruntările vizibile dintre partide, scena politică se desfășoară pe baza unor mecanisme informale de influență, în care instrumente din domeniul justiției ar putea fi utilizate pentru a modela poziționările politice.
„Nu mă consider deloc o fană a analizei mișcărilor de pe scena politică românească (…) pentru că, pe parcursul carierei mele, am observat (…) că toți sunt la fel și că, dincolo de spectacolul de față, există o rețea complexă de interese comune. Numărul palmelor bătute sub masă a depășit mereu numărul picioarelor”, declară Claudia Roșu.
„Sprijinul” din PNL, explicat prin presiuni din zona penală
Aceste afirmații apar în contextul în care coaliția de guvernare s-a destrămat de facto, după ce PSD a retras susținerea pentru premier, iar PNL încearcă să păstreze un executiv minoritar alături de USR și UDMR.
Fosta procuror face referire la tensiunile interne din PNL și la schimbarea bruscă de orientare a unei grupări influente, care ar fi trecut de la opoziție la susținerea premierului.
„Conform informațiilor disponibile, PNL era fragmentat între susținătorii lui Bolojan și gruparea Hellvig‑Thuma‑Antonescu. O situație extrem de incomodă pentru premier. Dintr-o dată, gruparea Thuma și-a anunțat sprijinul pentru Bolojan. O mișcare aparent lipsită de logică”, scrie ea.
Claudia Roșu sugerează însă că această repoziționare nu are o justificare politică, ci ar fi determinată de presiuni provenite din zona anchetelor penale.
„Prin urmare, sprijinul nu a fost declarat în interesul partidului, ci în interesul premierului. De ce?”, întreabă ea, aducând în discuție un „zvon” circulat în anumite medii.
„I s‑ar fi arătat pisica”: trimitere directă la șantaj cu dosare
Fosta procuror exprimă explicit ideea că anumite instituții judiciare ar putea fi folosite ca instrument de presiune asupra politicienilor.
„Acum ajung la zvonul că circulă într-un anumit mediu, și anume că onorabilului Thuma i‑ar fi arătat „pisica” o unitate de parchet din România, DIICOT parcă i‑ar semnala, fapt care l‑ar fi determinat să se îndrăgostească brusc de Bolojan”, afirmă Claudia Roșu.
Formularea sugerează direct ideea de presiune sau șantaj cu dosare penale pentru a obține o anumită poziție politică în momentul critic al crizei.
În același ton, ea aduce în discuție și un alt episod, insinuând existența unor mecanisme similare în interiorul PSD.
„Asta în paralel cu prezentarea cutiei „de pantofi” de către Anton lui Grindeanu, cu mesajul subtil „poţi să pleci, dar votezi cum trebuie””, adaugă fostul procuror.
Suspiciuni privind controlul politic asupra parchetelor
Claudia Roșu leagă aceste presupuse presiuni de un alt „zvon” referitor la împărțirea influenței asupra marilor parchete în funcție de sprijinul politic.
„Zvonul capătă o anumită credibilitate, mai ales dacă este corelat cu altul, acela al distribuirii conducerii marilor parchete pe criterii de susținere politică, DIICOT revenind partidului de pe locul patru”, susține ea.
Fosta procuror pune sub semnul întrebării și poziționările recente din PSD, sugerând că reacțiile unor lideri ar putea fi legate de dosare aflate în desfășurare.
„DNA‑ul cui ar fi revenit, că observ că și pesedistul Negoiță, cu un dosar de doi lei pe acolo, a sărit împotriva deciziei propriului partid”, afirmă.
