„Gata cu Bolojan! Gata cu USR! Afară cu toţi. E o ușurare că nu mai sunt miniștri Țoiu, Miruță, Ambrozie”, ar fi declarat astăzi, în cadrul ședinţei PSD, președintele social‑democraţilor, Sorin Grindeanu, în contextul în care Nicușor Dan l-a numit pe Adrian Vestea premier.
Președintele PSD susţine, spre deosebire de PNL – aderentul lui Ilie Bolojan – că numirea lui Adrian Vestea respectă constituţia. „Nominalizarea făcută de Nicușor Dan este constituţională”, ar fi afirmat Sorin Grindeanu în discuţia de la şedinţă.
După întâlnire, liderul PSD a amintit că în trecut a existat o situaţie similară, când fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, ar fi numit un premier fără să consulte pe nimeni. „Întrebaţi-l pe Băsescu!”
Precedentul Băsescu: 2008 – numirea lui Theodor Stolojan ca premier
Președintele Traian Băsescu a desemnat oficial pe Theodor Stolojan în funcţia de prim‑ministru al României la data de 10 decembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare de atunci.
Băsescu i-a încredinţat lui Theodor Stolojan (vicepreşedinte al PDL la acea vreme) sarcina de a forma un nou guvern, având ca obiectiv principal constituirea unei majorităţi parlamentare stabile în contextul debutului crizei economice globale.
La doar câteva zile de la numire, pe 15 decembrie 2008, Stolojan a anunțat că îşi depune demisia din funcţia de premier desemnat, invocând dorinţa de a permite liderilor tineri ai partidelor PDL şi PSD să preia negocierile pentru o nouă coaliţie. După retragerea sa, preşedintele Băsescu l‑a numit rapid pe Emil Boc (președintele PDL la acea vreme), care a reușit să constituie Guvernul Boc I, susţinut de alianţa PDL‑PSD.
Sorin Grindeanu: „Fritz nici nu ştie că a rămas fără partid!”. Kelemen Hunor: „Bolojan a luat USR‑ul fără acte”
„Fritz nici nu ştie că a rămas fără partid! Toţi au un nou conducător: Gavril Bolojan”, ar fi enunţat astăzi în şedinţa PSD, Sorin Grindeanu.
Aceeaşi idee a fost exprimată câteva zile mai târziu şi de președintele UDMR, Kelemen Hunor:
„În acest moment se conturează această situație. Deocamdată, el a preluat USR‑ul fără acte. În 2030 vom fi la a treia rundă de alegeri: în 2028 vor avea loc alegerile parlamentare, în 2029 cele europarlamentare, iar în 2030 alegerile prezidenţiale. Aceasta înseamnă că vor exista încercări repetate pentru fiecare partid şi pentru fiecare lider. S‑ar putea ca, la finalul acestor încercări, în zona de centru‑dreapta să apară un lider care să intre în cursa prezidenţială, şi acel lider ar fi Ilie Bolojan”, a declarat Kelemen Hunor într‑un interviu pentru Recorder.
Dominic Fritz, în așteptarea hotărârii de joi a Curţii Supreme de Justiţie
Poziţiile şefilor de partide apar în momentul în care USR se bazează exclusiv pe declaraţiile lui Ilie Bolojan, iar președintele USR, Dominic Fritz, așteaptă o decizie a Curţii Supreme de Justiţie care, joi, 18 iunie, i-ar putea pune capăt mandatului de primar al Timişoarei și i-ar putea interzice, pentru următorii trei ani, de a ocupa orice funcție publică electivă.
În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara l‑a găsit vinovat pe Dominic Fritz de conflict de interese administrativ, ca urmare a unei hotărâri a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Obiectul exact al urmăririi este un conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
ANI susține că Fritz a intrat în conflict de interese în 2020, la începutul primului său mandat de primar, când a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). PUZ‑ul implica o firmă la care era asociat un arhitect căruia Fritz îi fusese acordat anterior un împrumut personal pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Agenţia consideră că semnarea actului în beneficiul acelei entităţi a afectat imparțialitatea funcţiei publice, generând conflictul de interese.
În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație şi Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar. Dominic Fritz a formulat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel. Înalta Curte de Casație şi Justiție rămâne în pronunţare în dosarul în care Dominic Fritz se confruntă cu ANI. Pronunţarea este programată pentru joi, 18 iunie 2026, la ora 9.00.
Dominic Fritz: „Privesc cu calm ziua de joi”
„Nu vreau să fac speculaţii. ANI şi Justiţia nu pun președinţi la partide. Am fost ales președinte al USR de către membrii partidului. E o responsabilitate şi o onoare. Nici ANI cu rapoarte fabricate, nici Justiţia… Privesc cu calm ziua de joi. Când apar pe o listă neagră, creată de CSM, înţeleg de ce unii oameni au dubii. Când, cu două săptămâni înainte de un proces ce ar putea duce la o interdicţie de trei ani, ești inclus pe o listă neagră ca dușman al justiţiei – apar întrebări. Voi duce mandatul de primar până la capăt”, a declarat președintele USR într‑un interviu pentru Antena 3.
Dacă ÎCCJ respinge recursul lui Dominic Fritz și menține hotărârea Curții de Apel Timișoara, raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice se aplică imediat.
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.
Prin urmare, Prefectul județului Timiș este obligat să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen, iar Dominic Fritz va fi demis din funcţia de primar al Timișoarei.
Conducerea primăriei ar putea fi preluată temporar de unul dintre viceprimari, iar Guvernul va trebui să organizeze alegeri locale anticipate în Timișoara pentru restul mandatului.
Conform legii, Dominic Fritz ar putea primi și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, ceea ce i‑ar putea crea dificultăţi în cadrul USR, având în vedere o posibilă condamnare.
Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s‑a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este exclusă din dreptul de a exercita orice funcție sau demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Această interdicție îi va bloca dreptul de a candida la alegerile locale sau parlamentare din România pe durata celor trei ani. Pierderea funcţiei de primar și interdicţia legală de a candida la funcții publice ar putea genera imediat o criză internă în USR.
