Indicii devin din ce în ce mai clari că NASA a putut observa un fulger pe Marte. Cercetarea efectuată în anul precedent folosind datele obținute de roverul Perseverance a revelat primele probe consistente ale unui astfel de eveniment pe planeta Roșie.
Înregistrările sonore colectate în timpul a doi ani marțiani, fiecare an având 687 de zile pământene, au fost analizate cu grijă. Cercetătorii au descoperit 55 de evenimente dubioase, iar 16 dintre ele au apărut concomitent cu trecerea unor vârtejuri de praf. Concluzia echipei este că acești vârtejuri, denumiți „dust devils”, sunt capabili să acumuleze o sarcină electrică suficientă pentru a produce descărcări în interior.
„Electrizarea particulelor de praf în suspensie este un proces cunoscut pe Pământ, care apare ca urmare a transferului de sarcină datorită ciocnirii și frecării dintre particolele transportate de vânt”, au explicat autorii într-un studiu prezentat la Lunar and Planetary Science Conference 2025.
Specialiștii accentuează că mecanismul de încărcare triboelectrică nu este pe deplin înțeles. Totuși, observațiile indică faptul că particulele de dimensiuni mai mari tind să devină pozitiv încărcate, iar cele fine să fie negative. Atunci când particulele ușoare sunt amestecate turbulent în atmosferă, iar cele grele cad la sol, apare o separare a sarcinelor care poate duce la câmpuri electrice puternice. Asemenea procese au fost deja înregistrate în furtunile de praf și vârtejurile de pe Pământ.
Un nou indiciu din datele misiunii MAVEN
O cercetare recentă adaugă consistență acestei ipoteze. Din peste 108.000 de observații efectuate de sonda MAVEN, cercetătorii au identificat un singur eveniment de tip „whistler”, un semnal cu o durată de cam 0,4 secunde, similar cu undele electromagnetice asociate fulgerelor de pe Pământ.
O altă metodă pentru detectarea descărcărilor electrice constă în analiza radiației electromagnetice în gama de frecvențe extrem de joase și foarte joase. În anumite circumstanțe, aceste unde pot străbate ionosfera și pot fi captate de instrumentele de pe orbită.
„Aceste fenomene au fost detectate pentru prima oară pe Pământ înainte de începutul erei spațiene și au fost apoi utilizate pentru a valida prezența fulgerelor pe Jupiter, Saturn și Neptun. Ele au un model spectral distinct, produs de dispersia frecvenței în plasma ambiental, și se cunosc sub numele de ‘whistlers’”, explică autorii, citați de IFL Science.
De ce contează aceste descoperiri
Evenimentul studiat a avut loc pe partea nocturnă a planetei, într-o regiune în care câmpul magnetic este aproape vertical, o configurație care favorizează propagarea undelor către înălțimi mai mari ale ionosferei. Chiar dacă asemenea aranjamente apar destul de des, înclinările magnetice puternice nu sunt frecvente.
Cercetătorii avertizează că, deși procese similare fulgerelor ar putea se produce pe Marte, proprietățile ionosferei restricționează adesea apariția unor semnale care să poată fi detectate. În plus, descărcările ele însele ar putea fi infrecvente sau de slabă intensitate.
Originea precisă a evenimentului rămâne nesigură. Ar fi putut apărea direct în atmosferă, cea mai probabilă explicație pointing către o furtună regională sau un vârtej de praf ca sursă verosimilă.
Asemenea descărcări electrice ar putea constitui un risc pentru viitoarele misiuni cu rovere sau sonde care vor debarca pe Marte. Însă, conceptul că un fulger potențial a fost detectat de pe orbita altei planete rămâne un moment important în explorarea spațială.
Cercetarea a fost publicată în revizia Science Advances.
