Sărăcia bugetară, angajamentele ferme asumate de România, termenele-limită imperative, riscul de a pierde fonduri europene și contextul geopolitic „marcat de instabilitate accentuată” sunt enumerate de Palatul Victoria dintre motivele pentru care parlamentarii au perdut „monopolul legislativ” de 84 de ori în timpul Guvernului Bolojan, se arată într-o informare citată de Știripesurse.ro.
Deputatul Verginia Vedinaș a transmis prim-ministrului Ilie Bolojan o interpelare, solicitându-i să explice „recurența și extinderea folosirii Ordonanțelor de Urgență” în domeniul economiei naționale. Parlamentarul consideră că „practica actuală afectează profund echilibrul puterilor în stat și stabilitatea economică”.
Vedinaș nu este deloc primul parlamentar care acuză Guvernul de ocolirea Parlamentului. În fiecare legislatură, legiutorii au sesizat că au devenit „o subsidiary” a Guvernului și o „mașină de vot” care doar ratifică deciziile luate la Palatul Victoria, fără dezbatere prealabilă în forurile legislative.
Nemulțumirea parlamentarilor provine din faptul că Guvernul adoptă o măsură prin OUG, care intră în vigoare imediat, iar parlamentarii sunt chemați, uneori chiar după 30 de zile, să efectueze o formalitate simplă: să aprobe legea de aprobare a Ordonanței de Urgență. În practica parlamentară, situațiile în care OUG-urile au fost infirmate sau modificate au fost excepții rare.
Secretarul de stat Nini Săpunaru, responsabil cu relația Guvern-Parlament, a răspuns lui Vedinaș că l-a informat pe Ilie Bolojan, explicând ulterior motivele pentru care actualul Guvern a emis 84 de Ordonanțe de Urgență.
În replica sa, Guvernul menționează că, deși „actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului” potrivit Constituției, aceeași Constituție prevede o excepție „față de monopolul legislativ” al Parlamentului, și anume „o procedură excepțională de înlocuire a Parlamentului”.
Primul motiv: Presiuni bugetare intense și angajamente clare asumate de România
„În contextul existenței unor circumstanțe extraordinare, generate de acumularea unor presiuni bugetare semnificative, de constrângeri fiscale severe și de obligațiile ferme asumate de România în cadrul mecanismelor europene de coordonare economică și bugetară, menținerea țintei de deficit bugetar a devenit o condiție esențială pentru stabilitatea financiară a statului și pentru evitarea unor dezechilibre macroeconomice majore. Orice întârziere în adoptarea măsurilor necesare ar fi generat riscuri imediate asupra capacității statului de a-și finanța cheltuielile publice, asupra credibilității României pe piețele financiare și asupra respectării angajamentelor europene, cu impact direct asupra bugetului general consolidat”, conform Guvernului.
Al doilea motiv: Termene-limită imperioase pentru fonduri europene
„Implementarea PNRR este supusă unor condiționalități stricte, cu termene-limită imperative, a căror nerespectare ar fi condus la suspendarea sau pierderea unor sume semnificative din fondurile europene nerambursabile, cu consecințe directe asupra echilibrelor bugetare și asupra capacității statului de a susține politici publice esențiale. În acest sens, neadoptarea imediată a reformelor și măsurilor necesare ar fi afectat grav atât execuția bugetară, cât și funcționarea normală a instituțiilor publice”, se arată în răspuns.
Al treilea motiv: Contextul geopolitic internațional caracterizat de instabilitate accentuată
„Contextul geopolitic regional și internațional, caracterizat de instabilitate accentuată și de riscuri sporite la adresa securității economice și sociale, a impus adoptarea unor măsuri urgente pentru consolidarea capacității statului de a răspunde adecvat acestor provocări, inclusiv prin asigurarea funcționării neîntrerupte a serviciilor publice esențiale și prin protejarea categoriilor vulnerabile ale populației”, mai spune Guvernul.
Al patrulea motiv: Prevenirea blocajelor administrative și funcționale
Ultimul argument utilizat de Guvern este că „necesitatea asigurării bunei guvernări, a funcționării eficiente și coerente a autorităților publice, precum și a prevenirii blocajelor administrative și funcționale a impus adoptarea unor reglementări cu aplicabilitate imediată”.
Conform Constituției, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență „numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
