Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri fiscale și bugetare care au afectat financiar populația României în ultimele șase luni. Printre aceste măsuri se numără majorarea TVA standard la 21%, majorarea TVA pentru produse de bază, medicamente și servicii de restaurant, precum și modificări ale impozitului pe locuințe și mașini.
Aceste măsuri au avut un impact semnificativ asupra populației, în special asupra celor cu venituri mici, care se confruntă cu prețuri mai mari, taxe mai mari și beneficii mai mici. De asemenea, schimbările au afectat și investitorii, inclusiv cei în criptomonede, care se confruntă cu impozite mai mari.
În vocabularul economic, „Ilie Sărăcie” a devenit un termen pentru a descrie aceste politici care au impactat puternic asupra finanțelor oamenilor. În ciuda motivelor oficiale pentru aceste măsuri, care includ consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar, impactul pe termen scurt este o scădere a puterii de cumpărare și o creștere a costurilor de viață pentru mulți români.
Măsurile includ și schimbări în sistemul de sănătate, cum ar fi eliminarea „coasigurării” gratuite pentru persoane în întreținere și introducerea unui cost de intrare în sistem, precum și modificări ale impozitului auto, care includ introducerea unui criteriu de poluare pentru calcularea impozitului auto.
De asemenea, a fost introdusă o taxă minimă pentru mașinile electrice, iar facilitățile fiscale pentru proprietarii de mașini vechi au fost reduse. În plus, au fost modificate regulile privind scutirile și reducerile fiscale locale, ceea ce a dus la o reducere a protecției fiscale pentru anumite categorii de persoane.
Investitorii în criptomonede se confruntă cu impozite mai mari, de 16%, aplicate asupra câștigurilor din tranzacționarea de monede virtuale. Acest impozit vine în contextul în care statul încearcă să atragă venituri suplimentare și să reglementeze domeniul criptomonedelor.
În domeniul transportului, au fost introduse accize mai mari la carburanți, în două etape, ceea ce a condus la o creștere a prețurilor la benzină și motorină. De asemenea, au fost introduse taxe pentru băuturile nealcoolice cu zahăr, ceea ce a avut un impact asupra consumatorilor și asupra industriei alimentare.
Toate aceste măsuri fiscale și bugetare au avut un impact semnificativ asupra populației României, afectând puterea de cumpărare, reduceri ale beneficiilor și creșteri ale taxelor și impozitelor. Guvernul a justificat aceste măsuri prin necesitatea de a consolida finanțele publice și de a reduce deficitul bugetar, însă efectele pe termen scurt sunt resimțite de mulți români.
