Pasiunea pentru acest sector a luat amploare odată cu pandemia de Covid. Observând că mulți seniori decădeau din cauza unui sistem imunitar fragil, oamenii au realizat că nu sunt nemuritori. „De două decenii activez în medicina longevității, însă interesul pacienților a încolțit abia în epoca Covid”, declară Alberto Beretta, director științific al clinicii milaneze SoLongevity.
Organizația Mondială a Sănătății a desemnat perioada 2020‑2030 ca „deceniul îmbătrânirii sănătoase”. Medicina longevității încearcă să aducă această viziune în realitate, potrivit La Stampa.
Ce se desfășoară efectiv în aceste centre
Totul pornește de la o evaluare minuțioasă a individului. Clinicile pun la dispoziție pachete de screening cu prețuri între câteva sute de euro și peste patru mii de euro. Analizele cuprind teste tradiționale, cum ar fi VO2 max – cantitatea maximă de oxigen consumată pe minut per kilogram în efort intens – și investigații epigenetice de ultimă generație.
„Afecțiunile legate de îmbătrânire sunt multigenice, așadar este nevoie de algoritmi ce poziționează persoana în raport cu curba populațională”, explică Beretta.
Cu alte cuvinte, testele arată dacă un pacient prezintă un risc mai mare sau mai mic decât media de referință pentru apariția infarctului, demenței sau diabetului. Nu sunt examene de diagnostic, dar oferă o perspectivă de ansamblu valoroasă pentru prevenție.
„Cu tehnologia actuală, putem concepe pentru o persoană de 35‑40 de ani un plan de viață care să-i permită să ajungă la 90 de ani în deplină sănătate”, susține Beretta.
Declinul cognitiv, prioritatea principală
Dincolo de aspectele fizice, pacienții se îngrijorează tot mai mult de funcțiile mentale.
„Toată lumea își dorește un creier sănătos, să contracareze îmbătrânirea cerebrală. Asta presupune gestionarea stresului și oprirea declinului memoriei”, subliniază Damiano Galimberti, președintele International Longevity Science Association.
Există tehnici de „gimnastică cerebrală”, suplimente și terapii intravenoase orientate spre celulele zombie – acele celule care, odată cu vârsta, își pierd funcția și declanșează inflamații. Galimberti avertizează: „Aceste programe trebuie să se bazeze pe protocoale strict personalizate. Nu trebuie să existe abuzuri de terapie preventivă”.
Capcana monitorizării excesive
Ceasurile inteligente și inelele care urmăresc somnul și activitatea fizică sunt de folos, dar au limitările lor.
„Supravegherea continuă nu echivalează cu sănătatea”, avertizează Alberto Cerasari, director medical al SoLongevity.
„Dimultum, poate genera anxietăți inutile cu efecte dăunătoare la persoanele predispuse.”
Concluzia experților este simplă: elixirul longevității nu este un produs, ci un echilibru. Cunoaște‑ți corpul, previne din timp problemele, fără a deveni sclavul cifrelor și al gadget‑urilor.
