Internetul este MORT: 53% din trafic e FALS, oamenii au dispărut całkowicie

Observați comentarii care par redactate după un același șablon, imagini create artificial și discuții cu participanți a căror identitate este greu de confirmat. Pentru numeroși utilizatori, internetul pare să devină un spațiu în care este tot mai complicat să faci distincția între oameni și programe automate, indică Engadget. Acest fenomen este legat de „Dead Internet Theory”, cunoscută și sub denumirea de „Teoria internetului mort”.

Boții produc deja 53% din traficul web

Conform raportului Thales Bad Bot Report 2026, traficul automatizat a cuprins 53% din totalul traficului web analizat pentru anul 2025, comparativ cu 51% în anul anterior. Activitatea asignată utilizatorilor umani a scăzut astfel la 47%. Raportul evidențiază că 40% din traficul total a fost produs de boți considerați malițioși, folosiți printre altele pentru atacuri cibernetice, fraude sau exploatarea vulnerabilităților anumitor servicii online.

„Dead Internet Theory” is no longer just a theory

This is an automated bot farm https://t.co/41fx0mZnUe

— Science girl (@sciencegirl) September 3, 2026

Nu toate boții sunt periculoase. Motoarele de căutare apelează la programe automate pentru indexarea paginilor, iar multe servicii digitale se bazează pe asemenea instrumente. De altfel, cifra de 53% nu implică că majoritatea postărilor de pe rețelele sociale sunt create de AI. Studiul quantifică traficul, nu autorii conținutului publicat.

Ce susține „Teoria internetului mort”

Această idee a circulat pe forumurile online încă din anii 2010 și s-a popularizat în 2021, după o postare pe comunitatea Agora Road. Autorul susține că internetul s-a transformat într-un spațiu artificial, în care interacțiunile autentice au fost treptat înlocuite de activitate automatizată. În varianta sa radicală, teoria afirmă că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016, moment în care boții și algoritmii ar fi început să domine experiența utilizatorilor.

Nu există dovezi că internetul ar fi fost înlocuit printr-o operațiune koordinată sau că oamenii ar fi devenit minoritate printre autorii întregului conținut online. Există totuși o schimbare reală: instrumentele AI pot genera astăzi texte, fotografii, videoclipuri și comentarii într-un ritm imposibil pentru un utilizator obișnuit.

Când inteligența artificială comunică cu alta inteligență artificială

Engadget descrie de asemenea un fenomen din ce în ce mai frecvent: interacțiunile dintre sisteme automate, în care oamenii participă din ce în ce mai puțin. Un exemplu se întâlnește în educație. Un student poate folosi AI pentru redactarea unei lucrări, iar profesorul poate recurge la un alt sistem automat pentru evaluarea acesteia.

Situații similare există pe piața muncii. Candidații apelează la chatboți pentru redactarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție, în timp ce angajatorii folosesc programe care analizează și filtrează aplicațiile. În ambele situații, o parte din comunicare ajunge să aibă loc între două sisteme informatice. Problema nu constă doar în că textele devin mai asemănătoare, ci și în că devine tot mai dificil de determinat cât dintr-un mesaj reflectă experiența sau opinia reală a unei persoane.

Aproape jumătate din americani folosesc chatboți AI

Un studiu al Pew Research Center, efectuat în februarie 2026, evidențiază cât de repede au intrat aceste instrumente în viața de zi cu zi. În 2024, 33% dintre adulții americani declarau că au folosit chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. În 2026, proporția a urcat la 49%. Aproximativ 24% dintre respondenți utilizează asemenea instrumente zilnic. Creșterea utilizării AI nu implică automat dispariția interacțiunilor umane, dar indică cât de mult s-a modificat modul în care oamenii caută informații, lucrează și comunică.

Chatboții AI sunt folosiți în prezent de aproape jumătate dintre americani. Imagine ilustrativă. Foto: Philip Dulian/dpa

De ce ar trebui să ne îngrijorăm de acest fenomen

Una dintre cele mai semnificative probleme este răspândirea dezinformării. Conturile automate pot distribui masiv afirmații false, pot amplifica artificial anumite mesaje sau pot crea impresia că o opinie este susținută de un număr mare de persoane. Imaginile și videoclipurile generate de AI complică verificarea informațiilor, mai ales când sunt prezentate ca înregistrări autentice.

În paralel, crește interesul pentru instrumentele care încercă să identifice materialele generate artificial. Totuși, asemenea sisteme pot erua, iar rezultatele lor nu constituie singure o dovadă sigură. Pentru utilizatori, verificarea sursei, identificarea autorului și compararea informațiilor cu publicații credibile devin tot mai esențiale.