Printre cele mai drastice politici de austeritate adoptate vreodată în România se numără cele trei „curbe de sacrificiu” impuse la începutul anilor ’30, ca reacție la criza economică mondială care a lovit puternic și economia românească.
În general, măsurile de austeritate aplicate la nivel național reprezintă un răspuns aproape inevitabil în fața unei crize economice majore, capabile să paralizeze funcționarea unui stat.
Un exemplu elocvent rămâne România din perioada interbelică. În contextul uneia dintre cele mai mari crize economice globale din istorie, autoritățile române au adoptat, într-un climat de panică și presiune extremă, măsuri dure de reducere a cheltuielilor și a veniturilor populației.
Cum a fost lovită România de criza economică la nivel mondial a debutat în 1929 în Statele Unite
Una dintre cele mai mari și puternice crize economice la nivel mondial a debutat în 1929 în Statele Unite.
Pe români i-a lovit abia un an mai târziu. În 1930, unda de șoc a crizei economice a lovit din plin economica românească.
Foame, falimentul și o serie sumbră de sinucideri prin parcuri
Într-o țară agricolă, ca România, dezastrul a fost total. Peste noapte moșierii au ajuns faliți, la fel și intermediari sau comercianții de cereale.
Cele trei „curbe de sacrificiu”, măsurile draconice luate de statul român
În această situație autoritățile au început să ia măsuri disperate de redresare economică sau măcar pentru a împiedica falimentul total al țării.
„Vremurile sunt grele cum n-au fost niciodată”
Criza economică a lovit crunt populația. Dar curbele de sacrificiu și măsurile de austeritate ale guvernului au îngenuncheat-o de tot.
Săraci lipiți și umiliți de guvernanți oamenii s-au aruncat în brațele extremismului
În timp ce oamenii erau nenorociți de măsurile de austeritate dar și de sărăcia adusă de criza economică, unii guvernanți au avut o atitudine sfidătoare.
