Conform publicației Il Post, acțiunea, desfășurată pe baza unui plan a cărui detalii rămân confidentiale, generează dezamăgire în colectivitățile locale și perturbează programele de reintegrare ale altor deținuți. Planul, denumit „Kairos”, este coordonat de Departamentul Administrației Penitenciare din cadrul Ministerului Justiției italian. Autoritățile au inițializat deja transferurile și au relocat peste 200 de persoane în trei penitenciare. Executivul își propune reducerea numărului de închisoiri care găzduiesc deținuți în regim 41-bis, de la 12 la șapte.
Ce implică regimul 41-bis, destinat deținuților cei mai periculoși
Instaurat în forma actuală în 1992, după atentatele mafiei siciliene în care au pierit viața judecătorii Giovanni Falcone și Paolo Borsellino, regimul 41-bis presupune restricții drasticе. Obiectivul său este impedarea liderilor organizațiilor criminale să continue să dea ordine din închisoare.
Deținuții sunt supuși unui control riguros al comunicărilor cu exteriorul, al vizitelor și al contactelor cu alți indivizi. Regimul se aplică în special celor considerați capabili să mențină legături cu structuri mafiote sau teroriste.
#23maggio1992 #stragedicapaci la #mafia uccide Giovanni #Falcone la moglie Francesca Morvillo e gli Agenti della #scorta. il Popolo Li onora lontano da quelli che Lo isolarono e delegittimarono allora per celebrarlo oggi. Lui combatte, Lui vive. #capitanoUltimo https://t.co/qzyzaoG97x
— Capitano Ultimo (@UltimoUMC) May 23, 2020
Potrivit organizației pentru drepturile deținuților Antigone, în aprilie 2026 exista 741 de persoane încarcerate în aceste condiții. Guvernul intenționează să le concentreze în penitenciarele din Vigevano, Cagliari-Uta, Alessandria, Nuoro, Sassari, L’Aquila și Parma. Trei dintre cele șapte unități se află pe insula Sardinia.
Deținuți relocați, iar programele de reintegrare suspendate
Primele operațiuni au vizat penitenciarele din Vigevano, Cagliari-Uta și Alessandria. La Vigevano, în iunie, au fost transferați deținuți proveniți din alte închisoiri, iar în septembrie au urmat mutările către Cagliari-Uta.
La sfârșitul lunii octombrie, autoritățile au organizat o nouă operațiune la penitenciarul San Michele din Alessandria. Reorganizarea a avut însă consecințe și asupra deținuților care nu se află în regimul 41-bis. La Alessandria, 133 de persoane au fost mutate în alte închisoiri pentru a face loc noilor veniți. Odată cu relocările, mai multe proiecte educaționale și profesionale au fost oprire.
Închisoarea era recunoscută pentru programele de pregătire și reintegrare desfășurate alături de organizații locale. Una dintre cooperativele implicate în aceste activități fusese premiată în 2025 de președintele Italiei, Sergio Mattarella. Probleme similare au fost semnalate și la alte penitenciare afectate de reorganizare.
De ce executivul nu divulgă toate detaliile planului
Ministrul Justiției, Carlo Nordio, susține că reorganizarea urmează creșterea securității și optimizarea administrației penitenciarelor. Autoritățile consideră că cele șapte unități sunt mai adecvate pentru supravegherea persoanelor supuse restricțiilor speciale.
Guvernul estimează, de asemenea, recuperarea a 333 de locuri pentru deținuții obișnuiți, într-un sistem afectat de supraaglomerare. Conform Il Post, în Italia sunt peste 65.000 de persoane încarcerate, în condițiile în care capacitatea disponibilă este de aproximativ 46.000 de locuri. Ministerul nu a făcut public calendarul integrala al transferurilor și nici toate detaliile organizatorice ale proiectului Kairos, invocând imperativul securității.
Autoritățile locale se îngrijorează de noi riscuri de securitate
Reorganizarea a provocat proteste în Sardinia și Alessandria. Președinta regiunii Sardinia, Alessandra Todde, a criticat absența consultărilor cu administrația regională. La Alessandria, primarul Giorgio Abonante a contesta faptul că autoritățile locale nu au fost implicate în procesul decizional. Printre îngrijorări se numără eventuala relocare în apropierea penitenciarelor a familiilor unor deținuți cu legături în organizațiile criminale.
Reprezentanții locali se tem, de asemenea, de presiunea suplimentară asupra personalului penitenciar, deja insuficient în anumite unități. În răspunsurile adresate Parlamentului, ministrul Nordio a justificat deciziile prin necesități de securitate publică. Departamentul Administrației Penitenciare nu a precizat când vor avea loc următoarele transferuri și nici ce penitenciare vor fi vizate în etapa următoare.
