Lavanda, rozmarinul, eucaliptul și ienupărul fac parte din grupul plantelor cu cel mai mare potențial de a se aprinde.
Nu toate speciile ard în același fel. Unele conțin uleiuri esențiale volatile, rășini sau frunziș subțire ce se inflamează cu ușurință. Specialiștii în protecție împotriva incendiilor recomandă să se păstreze o distanță minimă față de construcții și să se înlocuiască plantele periculoase cu variante mai puțin inflamabile, conform marthastewart.com.
Eucaliptul și bambusul, pericole adesea neglijate
Eucaliptul eliberează uleiuri volatile chiar și la temperaturi scăzute, iar scoarța sa se rupe în fâșii lungi ce pot acționa ca materiale de aprindere. Bambusul uscat prezintă, de asemenea, un pericol mare, deoarece tulpinile goale se pot crăpa sau chiar exploda la contact cu flăcările.
Pin, cedru și ienupăr – conifere cu risc sporit
Aceste conifere conțin cantități mari de rășină sau uleiuri vegetale.
Pinul adună ace uscate la sol, formând un strat dens de combustibil. Ienupărul păstrează materie mortă în interiorul frunzișului dens, iar cedrul prezintă aceeași problematică. Recomandarea experților este să se planteze aceste specii la cel puțin nouă metri de orice clădire.
Miscanthus, iarbă ornamentală cu potențial exploziv
Miscanthus este o plantă decorativă foarte apreciată, dar periculoasă în apropierea construcțiilor. Frunzișul subțire pierde rapid apa, iar tufișurile uscate se aprind cu foarte multă ușurință și pot răspândi focul spre clădiri.
Lavanda și rozmarinul, frumoase, dar extrem de inflamabile
Aceste plante sunt bogate în uleiuri esențiale care se aprind cu ușurință, mai ales în perioadele calde și uscate. Specialiștii sfătuiesc să fie plantate la o distanță de cel puțin 1,5‑3 metri de orice structură. Ca alternativă mai sigură se pot alege hortensiile, crinul de zi sau sedumul.
Măsuri pentru reducerea riscului
Înlocuiţi speciile cu potențial inflamabil cu plante rezistente la foc în imediata apropiere a locuinței. Optaţi pentru mulci din pietriș în locul materialelor organice. Plantaţi ierburile ornamentale în zone deschise, înconjurate de alei pietruite sau de plante acoperitoare bine irigate.
