Reuniunea de marți de la Paris a adus în prim-plan un plan de securitate pentru Ucraina care include, după încetarea focului, prezența unor trupe internaționale, iar Franța ar urma să participe cu efective proprii la misiuni de control în zona frontierei cu Rusia.
Președintele francez Emmanuel Macron a precizat ulterior la postul France 2 că armata franceză va participa la operațiunile de control al frontierei ruso-ucrainene cu câteva mii de oameni.
Europenii și americanii au convenit marți la Paris asupra unui set de garanții de securitate pentru Ucraina, odată ce va fi încheiat un armistițiu, Statele Unite rămânând însă vagi cu privire la natura angajamentului lor, deși au susținut pentru prima dată Coaliția de Voință.
Washingtonul a promis să ofere garanții de securitate care, potrivit liderilor, vor include angajamente obligatorii de a sprijini țara în cazul unui nou atac al Rusiei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat „documentele substanțiale” cu privire la garanțiile de securitate occidentale.
Aceste garanții, validate într-o declarație comună a celor 35 de țări din „Coaliția de Voință”, urmează să intre în vigoare odată cu stabilirea unui armistițiu, pentru a proteja Ucraina împotriva unui nou atac al Rusiei.
Ele includ, în special, desfășurarea unei „forțe multinaționale” după încetarea ostilităților în Ucraina.
Într-un interviu acordat France 2, președintele Emmanuel Macron a detaliat implicarea Franței în desfășurarea acestei forțe multinaționale în Ucraina în cazul instaurării păcii. Președintele francez a afirmat că armata franceză va participa la operațiunile de control al frontierei ruso-ucrainene în cazul semnării unui armistițiu.
Emmanuel Macron a menționat astfel trimiterea potențială a „câtorva mii de oameni, (…) în cadrul operațiunilor externe”, în ziua „de după pace”. „Nu sunt forțe pe care le angajăm în luptă”, ci „o forță de securizare”, a precizat el în acest interviu.
Nu este prima dată când Emmanuel Macron menționează mobilizarea soldaților în cazul unei ipotetice încetări a luptelor. În septembrie 2025, în cadrul unei reuniuni anterioare a „Coaliției de Voință”, condusă în comun de Franța și Regatul Unit, cele două țări s-au „angajat formal” să mobilizeze o forță militară pentru a garanta „siguranța” Ucrainei în fața Rusiei.
În martie 2025, într-un interviu acordat presei regionale, Emmanuel Macron menționase deja intenția sa de a trimite „câteva mii de soldați” din trupele franceze, alături de Regatul Unit și statele baltice, nu pentru a lupta, ci pentru a descuraja orice nou atac rusesc pe teritoriul ucrainean.
Marți, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție privind viitoarea desfășurare a forțelor multinaționale odată ce se va ajunge la un armistițiu.
„Aceasta deschide calea pentru cadrul legal în baza căruia forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim al Ucrainei și regenerând forțele armate ale Ucrainei pentru viitor”, a declarat Starmer.
În așa-numita „Declarație de la Paris”, cele 35 de țări membre ale „Coaliției de Voință”, în principal europene, au convenit să desfășoare o forță multinațională în Ucraina și să participe la supervizarea încetării focului, sub „conducerea” americană, odată ce se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, o perspectivă încă foarte ipotetică.
Această declarație „recunoaște pentru prima dată” o „convergență operațională” între Coaliție, Ucraina și Statele Unite, cu garanții de securitate „solide”, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron la încheierea reuniunii de la Elysée.
Aceste garanții de securitate sunt „cheia pentru ca niciun acord de pace să nu poată însemna o capitulare a Ucrainei și niciun acord de pace să nu poată însemna o nouă amenințare pentru Ucraina”, a subliniat el.
Emmanuel Macron a anunțat imediat după aceea pe canalul France 2 că ar putea fi desfășurați „câteva mii” de soldați francezi pentru a menține pacea în Ucraina, după semnarea unui armistițiu cu Rusia.
Însă deși și-au manifestat dorința de a oferi „sprijin”, Statele Unite nu sunt semnatare ale declarației, iar contururile precise ale angajamentului lor militar rămân încă neclare.
Donald Trump „susține cu tărie aceste protocoale de securitate”, care vizează „descurajarea oricărui atac” viitor în Ucraina, a dat asigurări trimisul special Steve Witkoff.
„Dacă Ucraina încheie un acord final (de pace), trebuie să știe că, în mod evident, va beneficia de o descurajare solidă și de «plase de siguranță» reale pentru a se asigura că toate acestea nu se vor repeta”, a adăugat ginerele președintelui american, Jared Kushner.
Forța multinațională, în studiu de luni de zile, va fi formată din țările Coaliției de Voință, condusă de europeni și „susținută” de Statele Unite, potrivit declarației finale publicate de Președinția franceză.
Contribuția americană în materie de „informații și logistică” și, mai ales, angajamentul Statelor Unite de a oferi „sprijin” forței în „caz de atac”, care figurau în proiectul de declarație consultat de AFP, nu sunt însă menționate în textul final.
„Este important ca această coaliție să dispună astăzi de documente substanțiale, și nu doar de cuvinte”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă, potrivit acestuia, mai multe întrebări „rămân deschise”, cum ar fi cea extrem de sensibilă a concesiilor teritoriale cerute de Moscova.
Mingea este acum în terenul Rusiei, au insistat europenii. Toate acestea „necesită în mod evident bunăvoință și din partea agresorului rus”, a subliniat premierul polonez Donald Tusk, în timp ce Kremlinul s-a opus sistematic oricărei desfășurări militare occidentale în Ucraina.
Moscova continuă, de asemenea, să insiste asupra cererilor teritoriale privind întreaga regiune minieră și industrială din Donbas, din estul Ucrainei, inclusiv teritorii controlate încă de armata de la Kiev.
„Să sperăm că vom putea ajunge la anumite compromisuri”, a remarcat Steve Witkoff, care și-a exprimat satisfacția pentru „progresele semnificative”.
Președintele ucrainean a reamintit că anumite „idei” – printre care demilitarizarea teritoriilor disputate – sunt pe masa negocierilor și a sugerat ca acestea să fie discutate acum „la nivel de lideri”.
Contururile operaționale ale forței multinaționale rămân însă încă neclare, cu atât mai mult cu cât anumite țări au menținut o anumită prudență în ceea ce privește contribuția lor.
Italia, de pildă, și-a reiterat marți refuzul de a trimite soldați în Ucraina, în timp ce Germania, ale cărei trupe ar putea participa la forța multinațională, ar face-o numai dintr-o țară membră a NATO, vecină cu Ucraina, potrivit cancelarului Friedrich Merz.
Operațiunea americană din Venezuela și declarațiile lui Donald Trump care solicită controlul american asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, au fost, de asemenea, pe ordinea de zi, chiar dacă liderii europeni au evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor pe această temă în prezența emisarilor americani.
Într-o nouă manifestare a jocului de echilibristică diplomatică la care se supun, mai multe țări ale Bătrânului Continent, printre care Franța, Germania, Regatul Unit și Italia, au publicat marți o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda și Danemarca în fața revendicărilor președintelui american.
În ceea ce privește Ucraina, Statele Unite nu sunt membre ale Coaliției voluntarilor, dar sprijinul lor pentru Kiev rămâne crucial, inclusiv pentru a convinge ceilalți aliați să se angajeze.
Perspectiva unui armistițiu rămâne ipotetică: o întâlnire între Volodimir Zelenski și Donald Trump la sfârșitul lunii decembrie și convorbirile telefonice dintre președintele american și omologul său rus Vladimir Putin nu au permis progrese în ceea ce privește concesiile teritoriale cerute de Moscova.
Spre deosebire de întâlnirile anterioare ale Coaliției, la summit au participat și trimișii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – ginerele președintelui Donald Trump – precum și generalul american de rangul întâi din Europa, Alexus Grynkewich, care cu o zi înainte a concretizat detaliile garanțiilor de securitate cu șefii armatei europene.
O declarație a liderilor coaliției a afirmat, de asemenea, că aliații vor participa la un mecanism propus de monitorizare și verificare a încetării focului condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori și sateliți, dar nu trupe americane, scrie Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe Telegram după întâlnire că acordurile sunt „un semnal al seriozității cu care Europa și întreaga coaliție de voință sunt gata să lucreze pentru o securitate reală”.
El a adăugat însă că rămâne de stabilit modul în care va funcționa monitorizarea și cum va fi sprijinită și finanțată armata ucraineană.
Zelenski a avut grijă să mulțumească Statelor Unite „pentru disponibilitatea de a oferi sprijin în toate domeniile – garanții de securitate, monitorizarea încetării focului și reconstrucție”. El a declarat că delegația ucraineană va continua discuțiile pe teme cheie miercuri.
Declarația nu a fost aprobată în mod explicit de Statele Unite, iar detaliile privind rolul SUA au fost diluate față de o versiune anterioară, în special prin eliminarea formulării care sublinia utilizarea capacităților SUA pentru a sprijini o forță multinațională în Ucraina. Însă oficialii europeni au salutat implicarea emisarilor SUA și comentariile lor ferme ca dovadă a faptului că Washingtonul susține cadrul de securitate.
Discuțiile pentru a pune capăt războiului care durează de aproape patru ani s-au accelerat din noiembrie. Cu toate acestea, Moscova nu a dat încă semne că ar fi dispusă să facă concesii, după ce Kievul a insistat pentru modificarea propunerii SUA, care inițial susținea principalele cereri ale Rusiei.
De asemenea, Moscova nu a dat niciun semn public că ar accepta un acord de pace cu garanțiile de securitate prevăzute de aliații Ucrainei. Rusia a respins anterior prezența trupelor NATO în Ucraina.
Până de curând, atenția aliaților s-a concentrat în mare parte pe promisiunile de ajutor militar pentru forțele ucrainene și pe posibile contribuții la o forță internațională de asigurare a securității. Însă atenția s-a îndreptat acum către garanții juridice obligatorii pentru a veni în ajutorul Kievului în cazul unui alt atac din partea Moscovei. Posibilitatea unei reacții militare va declanșa probabil dezbateri în multe țări europene, spun diplomații.
„Aceste angajamente pot include utilizarea capacităților militare, a serviciilor de informații și a sprijinului logistic, inițiative diplomatice, adoptarea de sancțiuni suplimentare”, se arată în declarația liderilor, care au adăugat că vor „finaliza angajamentele obligatorii”.
Liderii europeni prezenți la reuniune, printre care președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, premierul polonez Donald Tusk și premierul italian Giorgia Meloni, au subliniat că declarația arată o unitate reînnoită între Europa și Statele Unite în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei.
Macron și Starmer au evitat întrebările referitoare la posibilitatea de a se baza pe angajamentele lui Trump, în special având în vedere afirmațiile sale repetate că SUA ar trebui să preia Groenlanda, o parte autonomă a Danemarcei, aliat NATO.
