Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârșitul acestui an la 60% din PIB. El a adăugat că aceasta a crescut cu 20 de procente în ultimii cinci ani, de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde.
Alexandru Nazare a fost întrebat, duminică, la Antena 3 CNN, dacă a calculat cineva impactul pe nivelul de trai al măsurilor fiscal-bugetare din pachetul 1. El a răspuns că există un impact pe nivelul de trai și pe inflație, și că acest pachet, în ciuda faptului că ne stabilizează economia și ne ferește de o situație catastrofală, are și efecte adverse.
„Este un impact pe nivelul de trai, este un impact pe inflație și trebuie să o spunem foarte clar, acest pachet, în ciuda faptului că ne stabilizează economia și ne ferește de o situație catastrofală în care ne pierdeam calificativul de investiții, are și efecte adverse. Va avea și efecte adverse. Adică se va vedea în inflație. Trebuie să spunem foarte clar acest lucru și direct și onest să le explicăm românilor că acesta este un cost pe care îl plătim pentru a evita un cost mult mai mare, enorm de mare, care ar fi însemnat downgradarea României”, a afirmat Nazare.
Ministrul Finanțelor a fost întrebat cât de aproape a fost România de a-și pierde calificativul de investiții. El a răspuns că a fost foarte aproape, și că situația a fost mai dificilă acum pentru că a crescut datoria publică.
„A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferență în datoria publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârșitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde la peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînțeles, ne pune într-o altă zonă de risc față de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a explicat Nazare.
El a mai declarat că România nu a luat măsuri corective în economie, deși acest lucru i-a fost cerut de oficialii europeni. „Am ieșit din dialog prin faptul că ni s-au cerut permanent măsuri, având în vedere deteriorarea situației economice, deteriorarea indicatorilor principali, și nu am luat măsuri de corecție. Aceste lucruri sunt cerute de trei ani, cu accent în ultimul an și jumătate, nu am luat măsuri corective, în mod repetat, nu am răspuns la solicitarea din ianuarie de a prezenta un raport cu măsurile corective până în aprilie, nu am răspuns nici după aprilie de ce nu am prezentat raportul”, a mai spus ministrul Finanțelor.
