Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat marți o inițiativă europeană pentru a valorifica unitățile din industria de apărare care actualmente nu dispun de tehnologie avansată, dar care au potențial de revitalizare.
Aceste facilități dețin deja autorizații de mediu, depozite de muniții sau hale de producție și se află în locații strategice, a declarat vicepremierul în cadrul celei de-a doua ediții a Defence Romania Security Dialogue, transmite Agerpres.
Miruță a precizat că a supus această idee comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, și președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola. A accentuat că, deși statele membre UE și NATO analizează creșterea producției, capacitatea sectorului privat de a multiplica producția este restrânsă.
"Discut cu companii care în ultimii ani și-au dublat sau triplat producția, dar încă nu este suficient. M-am întors apoi spre România. Aceste fabrici din industria națională de apărare, deși nu sunt în prezent dotate cu tehnologie modernă,posedă totuși anumite elemente: au autorizații de mediu, depozite de armament, hale de producție cu caracteristici tehnice specifice, buncăre, poligoane și locații strategic poziționate. Consider că nu doar România, ci toate statele membre UE și NATO ar beneficia dacă fiecare componentă a industriei de apărare își arăta resursele. Poate că părțile existente în unele dintre fabricile de armament din România acoperă aproximativ 20-40% din nevoile pentru a obține o capacitate de producție tehnologizată", a explicat ministrul.
El a mai sugerat utilizarea modulelor disponibile, care să fie integrate cu tehnologia oferită de companiile din domeniu pentru a accelera lansarea producției.
"Indiferent de fondurile pe care le are sectorul privat, acestea nu pot cumpărapă nici timpul, nici locațiile strategice din România care posedă elementele necesare pentru o producție suplimentară și mai rapidă. Prin urmare, susțin cu tărie indexarea la nivel european a acestor capacități, considerând nu doar cele 100% gata, ci și zonele care au parțial resursele necesare, la care să se adauge tehnologia prin instrumente financiare ale statului român și ale Uniunii Europene, pentru a crea o sinergie între aceste entități", a mai spus ministrul.
Radu Miruță a subliniat că este necesară identificarea componentelor industriei de apărare care pot fi redinite, pentru a sprijini cerințele Armatei Române.
El a menționat că România se află într-o "paradigmă dezavantajoasă". Astfel, Ministerul Apărării emite în mod constant comenzi, iar nevoile de înzestrare sunt anunțate predictibil prin Planul național de înzestrare, aprobat de CSAT și Parlament, dar, deseori, industria națională de apărare nu poate onora aceste comenzi.
Miruță a îndemnat la utilizarea fondurilor provenite din Programul SAFE pentru a "dezmorți" elementele din industria de apărare națională.
"Am spus de multe ori că în unele fabrici din industria națională de apărare, în loc de brațe robotice și tehnologii de ultimă generație, crescuse vegetație. Nu e o rușine să recunoști această stare, este o rușine să nu acționezi. Ceea ce am vizat prin mecanismul SAFE este ca companiile care dețin tehnologia absentă din industria națională de apărare să aducă această tehnologie în locurile învegetate. Și este posibil, deoarece comanda este finanțată de statul român și gestionată de Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Cancelarie, este perfect legitim să folosești acest instrument pentru a tehnologiza ceea ce avem astăzi insuficient dotat în industria de apărare națională", a declarat Miruță.
