Conform Euronews, o echipă de cercetători a investigat, timp de o lună, fundul mării Arctice în largul coastelor norvegiene.
Mai multe vehicule autonome controlate de la distanță s-au cufundat până la 3.000 de metri adâncime, cartografind munții subacvatici și izvoarele hidrotermale ale oceanului.
Scopul misiunii este de a colecta date despre ecosistemul marin, foarte rar și fragil, care ar putea fi pus în pericol de proiectele de exploatare a mineralelor de la fundul mării, conform sursei citate.
Misiunea a fost difuzată în direct
Transmisia live a expediției a atras peste 450.000 de spectatori pe rețelele sociale.
Printre speciile filmate s-a numărat și o caracatiță Dumbo rară, care, întâmplător, a devenit și mascota călătoriei. În plus, cercetătorii au adunat peste 400 de mostre de bureți și au descoperit numeroase specii potențial noi pentru știință, arată sursa.
Recuperarea lentă a ecosistemelor de adâncime
Anne Helene Tandberg, cercetătoare participantă la expediție, explică că ecosistemele marine de adâncime se refac extrem de lent după perturbări.
„Multe dintre aceste specii au o durată de viață îndelungată și produc puțini urmași. Dacă se întâmplă ceva, abilitatea lor de regenerare este foarte redusă”, a subliniat ea.
Tandberg adaugă că schimbările climatice agravează problema. Numeroase nevertebrate de adâncime depind de apă rece, stabilă și de schelete externe din calciu, ambele fiind afectate pe măsură ce oceanele se încălzesc și se acidifică.
„Deși se află la mari distanțe de noi, adâncurile marine confruntă deja o serie de dificultăți”, a transmis cercetătoarea, potrivit sursei.
Zona investigată, deja destinată exploatării miniere
Zona pe care o au investigat cercetătorii a fost deschisă pentru minerit în adâncime de către autoritățile norvegiene în 2024. De atunci, exploatarea a fost suspendată până cel puțin în 2029, ca urmare a reacțiilor din partea grupurilor de mediu, a comunității științifice, a pescăreștilor și a partidelor de opoziție din Norvegia.
Susținătorii mineritului în adâncime, incluzând unele guverne și companii miniere, argumentează că fundul mării conține rezerve de minerale critice, precum cobalt, nichel și elemente de pământuri rare.
Aceste materiale sunt esențiale pentru producția de baterii, vehicule electrice și alte tehnologii ecologice, iar accesul la ele ar diminua presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare terestre. Norvegia a invocat aceste argumente în susținerea exploatării propriilor resurse submarină, potrivit aceleiași surse.
Riscuri potențial ireversibile
Criticii – cercetători marini și organizații de conservare – susțin că impactul asupra mediului este slab înțeles și ar putea fi irevocabil. Ei afirmă că există încă suficiente depozite de minerale pe uscat și cer un moratoriu până când efectele vor fi clar evaluate.
Negocierile la nivel internațional privind reglementările mineritului, conduse de Autoritatea Internațională a Fundului Mării a ONU, continuă, potrivit sursei.
Pentru oamenii de știință implicați în expediția arctică, prioritatea este să strângă dovezi înainte de a lua orice decizie. Mostrele și înregistrările vor fi analizate în lunile următoare, iar rezultatele se așteaptă să fie incluse în propunerile de zone marine protejate în apele norvegiene, conform sursei.
