Deși riscurile pentru sănătate sunt bine documentate, reclamele șocante care avertizează asupra pericolelor fumatului și creșterile constante ale prețurilor, oamenii continuă să fumeze, potrivit dpa.
Milioane de decese cauzate de fumat
Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 8 milioane de persoane mor anual în lume din cauza fumatului.
Trecutul a sugerat că pierderea unei persoane dragi din cauze precum cancerul pulmonar, sau chiar primirea unui diagnostic similar, ar putea constitui un factor puternic de descurajare, mai ales când campaniile anti-fumat nu dau rezultate.
Totuși, niciun astfel de șoc nu determină întotdeauna renunțarea la fumat, conform Centrului Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și Școlii de Economie Aix‑Marseille.
„În majoritatea cazurilor, faptul că un părinte dezvoltă cancer nu conduce la nicio modificare semnificativă a comportamentului copiilor săi când aceștia devin adulți”, explică CNRS. Concluzia se bazează pe un studiu realizat cu date din cohorta Constances, un program francez de sănătate publică ce urmărește aproximativ 220 000 de adulţi pe parcursul mai multor ani.
Deși poate părea contraintuitiv, cercetătorii susțin că acest șoc „este prea indirect pentru a tulbura obiceiuri profund înrădăcinate”. Au identificat totuși o singură excepție importantă.
În rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, decesul unui părinte dintr-o boală legată de fumat sau diagnosticarea acestuia cu o astfel de afecţiune scade probabilitatea ca tinerii să înceapă să fumeze mai târziu.
„Această perioadă reprezintă un moment critic, în care mulţi tineri decid dacă vor sau nu să înceapă să fumeze”, subliniază echipa de cercetare. Potrivit lor, un „șoc informațional” în aceşti ani „are șanse mai mari să influențeze comportamentul”.
Limitele campaniilor de sănătate publică
„Numeroase campanii de sănătate publică presupun că expunerea oamenilor la consecințe este suficientă pentru a modifica comportamentul”, explică cercetătorii.
Rezultatele studiului, precum şi persistenţa fumatului în ciuda restricţiilor, inclusiv interdicţiile din spaţiile publice şi localuri, indică faptul că eforturile oficiale de reducere a fumatului au limite bine definite.
„Aceste constatări evidențiază limitele acestei abordări și necesitatea de a regândi instrumentele de intervenție, în special în rândul tinerilor”, concluzionează CNRS.
