Tribunalul București a emis motivarea hotărârii prin care a pus sub suspensie patru rezoluții ale Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, precum și alte treisprezece decizii adoptate pe 23 iunie de către Biroul Permanent Național, prin care toți președinții de filiale județene și-au pierdut aceste funcții. Instanța subliniază că suspendarea conducerii lui Ilie Bolojan nu reprezintă o decizie definitivă, dar măsura a fost impusă pentru a evita „consecințe juridice iminente” în interiorul partidului.
Principalul motiv invocat este că procedura de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie „a fost realizată sub imperiul unui statut modificat al partidului, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București”.
În esență, Tribunalul București susține că convocarea congresului trebuia să se desfășoare conform Statului PNL din iulie 2025.
„Analizând prin comparație prevederile Statului Partidului Național Liberal ratificat cu ocazia Congresului din 12 iulie 2025 și înregistrat la Tribunalul Bucureşti şi cele ale proiectului de modificare aprobat prin Hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar nr. 02/2026, Tribunalul constată că, la nivelul aparenţei de drept, între cele două variante ale Statutului există diferențe referitoare la procedura de depunere a candidaturilor, desfășurarea alegerilor şi regimul sancţionator al membrilor”, conform motivării instanţei.
Instanţa precizează că nu a abordat toate aspectele ridicate de tabăra Thuma, deoarece unele vor fi examinate în procesul de fond.
Astfel, tabăra Thuma, când a intentat acţiunea împotriva partidului, a deschis două dosare separate: cel în care, printre altele, contestă convocarea congresului – proces ce nu a fost încă judecat – şi cel în care a solicitat suspendarea urgentă a deciziilor congresului până la soluţionarea primului proces.
„În principiu, fiind o procedură de judecată urgentă şi specială, prin ordonanţă nu se analizează fondul litigiului dintre părţi şi nu se urmăreşte rezolvarea acestuia. Mai mult, nu se poate anticipa un rezultat, deoarece în această procedură se stabileşte doar aparenţa de drept, ceea ce înseamnă că, în procesul de fond, pe baza unui probatoriu mult mai complex şi a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluţie diferită de cea emisă prin ordonanţa preşedinţială”, se mai menţionează în motivare, potrivit Adevărul.
Instanţa adaugă că pentru membrii taberei Thuma, care, în urma Congresului PNL din 21 iunie, şi-au pierdut funcţiile de conducere în partid sau din filiale şi urmau să fie excluşi, există „consecinţe juridice şi iminente”.
Printre aceştia se numără Rareş Bogdan, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Hubert Thuma şi Lucian Bode.
Astfel, judecătorul subliniază că „reclamanții (adică cei din tabăra Thuma) urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru a preveni pagube iminente şi greu de reparat”.
„Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanților, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan factual, având în vedere că pierderea calităţii de membru al partidului şi, odată cu ea, a funcţiilor de conducere şi a apartenenţei la grupurile parlamentare ar afecta statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor prin pierderea exercitării drepturilor statutare şi a posibilităţii de a participa la viaţa internă a partidului”, se mai arată în motivarea citată.
Judecătorul evidențiază, în esenţă, că decizia de a suspenda hotărârile luate de PNL la Congresul din 21 iunie „împiedică producerea unor consecinţe care ar putea nulifica hotărârea ce va fi pronunţată în acţiunea în anulare”.
„Caracterul temporar nu este anulat…
