Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marţi că în întreaga Europă se menţionează „inflaţia Ormuz” și că blocarea acestui canal, în urma confruntărilor din Orientul Mijlociu, a provocat un șoc semnificativ pe pieţele de petrol şi gaze naturale, având repercusiuni şi asupra altor sectoare precum îngrăşămintele, produsele chimice şi materiile prime agricole. Isărescu a indicat că inflaţia în România va urca în perioada următoare, atingând 11 % înainte de a începe o tendinţă descendentă, cu o estimare de 6 % în toamnă şi în jur de 5,5 % la sfârşitul anului, informează news.ro.
Mugur Isărescu a prezentat marţi raportul privind inflaţia în luna mai 2026.
„Aceasta a fost, în mare parte, o evoluţie descendentă a ratei anuale a inflaţiei în primele două luni ale anului. Cu toate acestea, în martie s-a inversat ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. Analizând factorii inflaţiei, observăm că majoritatea componentelor – în special reducerea cererii de consum – au exercitat presiuni de scădere a preţurilor. În schimb, creşterea bruscă a preţului la ţei a avut efectul opus”, a subliniat guvernatorul BNR.
El a explicat că blocarea strâmtorii Ormuz a creat un șoc amplu pe pieţele de petrol şi gaze naturale.
„Se vorbeşte, nu doar în România, ci în toată Europa, despre inflaţia Ormuz. Închiderea strâmtorii Ormuz a generat un şoc larg la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte sectoare – îngrăşăminte, produse chimice, materii prime agricole, aluminiu – iar aceste grafice reflectă acest impact”, a subliniat Mugur Isărescu.
El a mai precizat că deviaţia produsului intern brut (PIB) este puternic negativă.
„Deviaţia PIB‑ului este, să spunem, puternic negativă, ceea ce înseamnă o restrângere a activităţii economice. În acelaşi timp, acest lucru ne ajută la temperarea inflaţiei prin reducerea cererii. Trebuie să găsim modalităţi de a o regla astfel încât să rămână suportabilă din punct de vedere social. Aşa se reflectă şi în așteptările privind evoluţia economică – nu sunt optimiste, dar nici dezastruos de pesimiste; sunt realistică”, a adăugat Isărescu.
El a subliniat că investiţiile trebuie să crească semnificativ mai mult decât scăderea consumului.
„Este adevărat că investiţiile reprezintă o proporţie redusă din PIB şi trebuie să înregistreze creşteri de câteva ori mai mari decât scăderea consumului. Consumului îi revine cea mai mare pondere din PIB, însă este domeniul în care putem interveni pentru a diminua contracţia activităţii economice din România şi pentru a relua o creştere sustenabilă, de durată şi neinflaţionistă, fără a genera probleme cu creditorii externi sau cu deteriorarea fiscală”, a explicat guvernatorul BNR.
Isărescu a anunţat că inflaţia va continua să crească până în luna iulie.
„Va creşte până în iulie. Nici noi nu ştim exact; sunt mulţi factori. Probabil că va atinge 11 %. Creşterile vor fi moderate, pentru că în septembrie ne așteptăm deja la o inflaţie de 6 %, iar spre sfârșitul anului la aproximativ 5 şi ceva. Proiecţiile se bazează strict pe ipoteze legate de implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. În plus, trebuie să luăm în calcul revenirea la o stabilitate politică şi guvernamentală minimă, adică existenţa unui guvern. Astfel, aproximativ 5,5 % la sfârşitul anului este un scenariu posibil; în Europa inflaţia ar putea crește, nu neapărat la 5,5 %. În final, s‑ar putea să nu mai fim lideri în inflaţie în toamnă”, a precizat guvernatorul BNR.
El a afirmat că în România situaţia este controlabilă.
„Cineva m‑a întrebat: ‘Eşti optimist, domnule guvernator?’ Nu, nu sunt. Încerc să fiu, să zic, pozitiv în sensul că, privind această realitate, …”
