Începând cu 1 ianuarie, regulile privind pensionarea se modifică din nou pentru femei, odată cu intrarea într-o nouă etapă a noii legi a pensiilor. Vârsta standard de pensionare este majorată, la fel și stagiul complet de cotizare, schimbări care fac parte din calendarul de aplicare graduală a reformei asumate de autorități.
Noua legislație prevede și beneficii pentru persoanele cu o vechime îndelungată în muncă. Astfel, cei care au depășit 25 de ani de contribuții la momentul pensionării pot primi așa-numitele puncte de stabilitate, menite să recompenseze carierele lungi și contribuțiile constante la sistemul public de pensii.
În 2026, vârsta de pensionare a femeilor crește de la 62 de ani și 6 luni în ianuarie la 62 de ani și 8 luni în ianuarie 2027, stagiul complet de cotizare fiind majorat de la 33 de ani și 3 luni în ianuarie 2026 la 33 de ani și 8 luni în ianuarie 2027. Stagiul minim de cotizare rămâne același, de 15 ani, potrivit legii.
Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.
Pensia anticipată poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani, rezultând că pensia anticipată poate fi obținută dacă persoana a muncit 40 de ani.
Vârsta de pensionare pentru femei va fi egalată cu cea a bărbaților – 65 de ani – în ianuarie 2035, stagiul complet de cotizare fiind de 35 de ani, iar stagiul minim de pensionare de 15 ani.
După ianuarie 2035, vârsta de pensionare va fi majorată la fiecare 3 ani prin corelare cu speranța de viață din România. Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE, situându-se în jurul a 76-77 de ani, cu diferențe semnificative între femei (aproximativ 80 de ani) și bărbați (în jur de 72-73 de ani), conform datelor din 2023-2024 de la INS și Eurostat. În Uniunea Europeană, speranța de viață este de 81,4 ani.
Deși speranța de viață totală a crescut în România, speranța de viață sănătoasă (ani trăiți fără probleme de sănătate) este mult mai mică, arătând o diferență mare de ani trăiți în condiții de boală, în special la bărbați.
