Noua revoluție a CARTEI de identitate electronică: uită‑te la ce nu se va mai cere niciodată!

Date:

Informațiile de identificare ale persoanei, precum și domiciliul sau reședința acesteia, vor fi verificate prin Registrul Național de Evidență a Persoanelor, iar autoritățile nu vor mai putea solicita sau reține o copie a actului de identitate.

Măsura a fost inclusă într-un proiect al guvernului actual, ca răspuns la numeroasele plângeri ale deținătorilor de buletine electronice, transmise prin platforma fara-hartie.gov.ro și raportate de Profit.ro.

Aceste autorități fie nu au echipamentele necesare pentru citirea noilor cărți de identitate, fie solicită cetățenilor să prezinte documente deja încărcate în sistemul electronic sau îi trimit la ghișeu, inclusiv pe angajatori.

Ce prevede proiectul

În acest context, proiectul propus de reprezentanții coaliției de guvernare și analizat de Profit.ro încearcă să elimine aceste dificultăți.

„Deși în ultimii ani s‑a dezvoltat cadrul normativ pentru simplificarea administrativă, sarcina de a dovedi datele pe care statul le deține sau le poate verifica direct continuă să fie transferată în mod frecvent pe sarcina cetățeanului. În practică, persoana trebuie să facă copii, să scaneze, să trimită sau să depună documente pentru a confirma informații deja prezente în registrele publice oficiale.

Această manieră alimentază o birocrație inutilă și contravine obiectivului de modernizare a administrației publice, menținând formalități fără sens în locul mecanismelor legale de verificare directă a datelor”, explică autorii proiectului.

Propunerea legislativă impune, în primul rând, autorităților și instituțiilor publice, dar și persoanelor juridice cu drept de autoritate publică – precum notarii – să verifice, prin accesarea Registrului Național de Evidență a Persoanelor, datele de identitate și, dacă e cazul, datele de domiciliu sau reședință ale persoanei, atunci când acestea sunt necesare pentru soluționarea unei cereri sau îndeplinirea unei obligații legale.

În același timp, se interzice solicitarea și reținerea copiei actului de identitate.

Se introduce, de asemenea, o nouă sancțiune: nerespectarea interdicției de a cere sau de a păstra copia actului de identitate constituie contravenție, cu amendă cuprinsă între 2.000 și 3.000 de lei.

Prin urmare, proiectul extinde categoria beneficiarilor verificărilor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor la instituțiile publice, organele specializate ale administrației centrale și locale, precum și la persoanele juridice de drept privat care, conform legii, dețin statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public în regim de putere publică.

Accesul va fi permis exclusiv în scopul verificării datelor necesare furnizării unui serviciu public sau îndeplinirii unei obligații legale. De asemenea, legea prevede obligația Guvernului de a adopta, în termen stabilit, normele metodologice necesare aplicării uniforme a noilor dispoziții.

Guvernul a anunțat, la mai puțin de 30 de zile de la lansarea platformei fara-hartie.gov.ro, că a abordat prioritar sesizările din categoria „Pașaport și Carte de Identitate”, una dintre cele mai frecvent raportate (peste 300 de sesizări).

În prezent, sunt în curs de elaborare soluții pentru cele 21 de probleme principale semnalate, dublând numărul inițial de obiective. Soluțiile sunt elaborate în colaborare cu instituțiile partenere de dialog.

Ce probleme au semnalat cetățenii

Printre principalele dificultăți evidențiate se numără:

  1. La fiecare reînnoire a actului de identitate, adulților li se cere certificatul de naștere, deși acesta a fost deja înregistrat în sistem la prima emitere și nu suferă modificări.

  2. La emiterea primului act de identitate pentru copil la 14 ani, funcționarul solicită certificatul de naștere indiferent de data emiterii, deși informațiile recente sunt disponibile direct în sistem.

  3. Divorțații trebuie să prezinte hotărârea de divorț în original la fiecare schimbare a actului de identitate, și chiar după decenii, deși documentul a fost depus anterior.

  4. Căsătoriții trebuie să aducă certificatul de căsătorie la fiecare reînnoire a actului de identitate, chiar și fără modificări ale numelui sau stării civile.

  5. Se solicită certificatul de deces al soțului/soției sau al altui titular de imobil pentru a dovedi adresa, deși decesul este înregistrat în bazele de date ale statului.

  6. Extrasul de carte funciară este cerut pentru dovada adresei de domiciliu, deși informația poate fi extrasă direct din baza de date a ANCPI.

  7. Cetățenii care nu dețin proprietatea imobilului la adresa dorită trebuie să aducă proprietarul la ghișeu, chiar și când acesta este în vârstă, bolnav sau locuiește în altă localitate.

  8. Unele ghișee cer prezența ambilor părinți pentru eliberarea actului minorului, deși legea prevede că este suficientă prezența unui singur părinte sau a reprezentantului legal.

  9. Ridicarea noii Cărți Electronice de Identitate se face exclusiv la ghișeu, fără opțiunea livrării prin poștă, spre deosebire de alte documente.

  10. Programul ghișeelor (de regulă 8:00‑16:00) nu se potrivește cu programul de lucru standard al cetățenilor, forțându-i să ia zile de concediu pentru a efectua demersurile.

  11. Persoanele cu mobilitate redusă, vârstnicii și locuitorii din zone izolate nu au acces la serviciile de eliberare a actelor de identitate, neexistând alternative sau servicii mobile suficiente la nivel județean.

  12. La emiterea unui CEI nou, seria și numărul se modifică, generând dificultăți în relația cu băncile, care nu recunosc sau nu pot actualiza automat noul document.

  13. După emisarea unui CEI nou, administratorii de firme trebuie să actualizeze manual datele în ONRC, implicând costuri de timp și bani.

  14. Certificatul digital pentru semnătură electronică avansată integrat în CEI nu este recunoscut de SPV‑ul ANAF pentru autentificare și semnarea declarațiilor fiscale.

  15. Angajatorii trebuie să actualizeze manual datele salariaților în ReGES la fiecare nou CEI.

  16. Deținătorii de CEI nu pot solicita sau actualiza online viza de reședință, fiind nevoiți să se prezinte la ghișeu.

  17. Modificarea domiciliului pe CEI necesită prezența fizică la ghișeu și depunerea unui dosar complet de documente.

  18. Citirea datelor stocate pe cipul CEI cu telefonul mobil nu este posibilă, limitând accesul la funcțiile digitale ale documentului.

  19. Cetățenii recăpătați sau redobândiți în cetățenie sunt supuși unor verificări suplimentare la fiecare solicitare de act de identitate, fără termene clare și fără notificări pe parcurs.

  20. Autoritățile locale (primării, direcții de taxe, instituții județene) cer adeverința de domiciliu deținătorilor de CEI, deși adresa este deja înscrisă electronic pe cip.

  21. Notarii solicită adeverință de domiciliu deținătorilor de CEI din lipsa accesului la baza de date care permite citirea automată a informației.

Guvernul precizează că, pe baza acestor sesizări, echipa Vicepremierului Oana Gheorghiu, susținută de CERB (Comitetul pentru e‑guvernare și reducerea birocrației), a inițiat discuții cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), principalul responsabil instituțional pentru procedurile semnalate.

Primul rezultat concret

DGEP a emis o îndrumare destinată tuturor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor din țară, prin care funcționarul trebuie să verifice personal datele de stare civilă în sistemul informatic, fără a condiționa prelucrarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor.

Măsura este în vigoare începând cu 25 martie 2026.

În privința adeverinței de domiciliu, soluțiile evoluează diferit în funcție de instituție:

  • băncile au primit deja acces tehnic la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai cer adeverința;

  • se testează un mecanism similar pentru notari, aflat în fază avansată.

Pentru extrasul de carte funciară, o nouă îndrumare obligă funcționarii să interogheze direct sistemul ANCPI; extrasul generat automat constituie dovadă suficientă, iar documentul de proprietate se poate solicita doar în caz de defecțiune tehnică.

Serviciul electronic de stabilire a reședinței pentru deținătorii de CEI este în dezvoltare, cu termen estimat la sfârșitul lunii mai 2026.

Alte soluții tehnice

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne analizează aspectele tehnice și juridice pentru exprimarea consimțământului de „luare…”

Share post:

Popular

Mai multe articole asemănătoare
Știri

Imagine principalaImagine secundara Imagine tertiara