În timp ce drone misterioase au început să survoleze aeroporturi din Danemarca și Norvegia și drone rusești au făcut incursiuni în spațiul aerian al Poloniei și României, pentru Europa a devenit cu atât mai important să contracareze o nouă formă alarmantă de agresiune aeriană din partea Rusiei. Astfel, Uniunea Europeană a lansat un proiect pentru crearea unui „zid anti-drone” de-a lungul flancului său estic, însă țări precum Ungaria și Slovacia, care au relații bune cu Kremlinul, ar putea decide să rămână în afara inițiativei UE, ceea ce ar transforma practic „zidul” într-o „Linie Maginot în cer”, avertizează experții în securitate.
În primă fază, zidul anti-drone presupune coordonarea sistemelor de apărare antiaeriană, inclusiv tehnologii precum senzori, dispozitive de bruiaj, radare și camere de supraveghere, pentru detectarea și neutralizarea vehiculelor aeriene fără pilot mici și ieftine înainte ca acestea să pună în pericol aviația civilă sau bazele militare critice din Europa.
Uniunea Europeană a organizat o primă conferință video la care au participat reprezentanți din partea a zece state membre – Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – și Ucraina. Reprezentanți NATO au fost și ei prezenți în calitate de observatori.
Ungaria și Slovacia au fost excluse inițial de la discuții, cu toate că se învecinează cu Ucraina. Slovacia a fost acceptată, după ce oficialii de la Bratislava s-au plâns că au fost excluși pe nedrept, în timp ce prezența Ungariei la întâlnire a fost confirmată abia după încheierea evenimentului.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că este clar că UE „are nevoie să dezvolte capacități adiționale, pe care probabil că nu le avem în acest moment”, începând cu „capacitățile de detectare” a tuturor tipurilor de drone și continuând apoi cu metodele prin care dronele pot fi doborâte.
Există, de asemenea, alte opțiuni de folosire a „artileriei tradiționale” împotriva dronelor – metode pe care ucrainenii le folosesc deja împotriva dronelor rusești „într-un mod foarte eficient”, a mai spus Kubilius.
Excluderea inițială a Ungariei de la discuții arată lipsa de încredere a Uniunii Europene în guvernul lui Viktor Orban, care a devenit prea prietenos cu Kremlinul.
Dacă Ungaria nu va implementa măsurile necesare pentru activarea zidului anti-drone, flancul estic al UE va avea o „gaură” de 93.000 de kilometri pătrați în mijlocul ambițiosului proiect european de apărare.
„Fără Ungaria, zidul anti-drone al UE ar fi practic o Linie Maginot în cer”, a spus Jessica Berlin, cercetătoare a Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.
Linia Maginot a fost un șir lung de buncăre și alte fortificații construite, în special, în apropiere de granița Franței cu Germania, care, însă, s-a dovedit a fi inutilă în al Doilea Război Mondial, pentru că armata germană a ocolit-o trecând prin Belgia, unde apărarea era mai slabă.
Orban ar putea să blocheze întreg proiectul din dorința de a-i face pe plac lui Putin. Experții europeni în securitate avertizează că Orban s-ar putea decide să blocheze întreg proiectul din dorința de a-i face pe plac lui Putin.
„Fie că are legătură cu deciziile militare din UE, precum întărirea apărărilor antiaeriene, fie cu sancționarea Rusiei, Ungaria este bineînțeles o punct major de îngrijorare pentru că și-ar putea folosi dreptul de veto ca să blocheze astfel de decizii”, a spus și Carlo Masala, fostul director adjunct al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma.
Premierul slovac Robert Fico – singurul lider UE care a participat la paradele militare organizate anul acesta la Moscova și Beijing – a comparat în trecut prezența sistemelor germane de apărare antiaeriană pe teritoriul Slovaciei cu ocupația nazistă.
Dacă Ungaria și Slovacia s-ar retrage din acest proiect, o porțiune de peste 200 de kilometri de la granița UE cu Ucraina ar rămâne expusă posibilelor atacuri cu drone ale Rusiei.
Zidul anti-drone va fi doar unul dintre cei trei piloni ai proiectului „Eastern Flank Watch”. Ceilalți doi piloni vor fi reprezentați de un „zid terestru” și unul „maritim”, a explicat comisarul european pentru apărare.
Unul dintre sistemele care vor face parte din zidul anti-drone este proiectul Eirshield care va fi dezvoltat de Letonia și Estonia. Sistemul se va baza pe inteligența artificială pentru identificarea dronelor, ceea ce înseamnă că ar putea fi complet automatizat.
