Finlanda se află din nou pe prima poziție în Raportul Mondial al Fericirii, însă locul opt aparținând Israelului atrage cea mai mare atenție, conform Express.
Israel a reușit un punctaj de 7,187 din 10 la evaluarea vieții, depășind Luxemburgul și Elveția și devenind singura națiune din Orientul Mijlociu inclusă în top 20.
Clasamentul său este cu atât mai surprinzător cu cât Israel traversează în prezent un conflict armat în Orientul Mijlociu. Totuși, ierarhia nu reflectă starea emoțională a populației într-un moment dat.
Raportul Mondial al Fericirii utilizează media pe o perioadă de trei ani a aprecierilor exprimate de persoane cu privire la calitatea vieții lor, iar ediția din 2026 se fundamentează pe răspunsuri strânse între 2023 și 2025.
Astfel, indicatorul fericirii pornește de modul în care oamenii evaluează existența lor în globalitate, nu doar pe declarația de fericire dintr-o zi anume.
Finlanda, pentru a noua oară la rând pe prima poziție
Finlanda ocupă locul întâi în ierarhie, cu un punctaj de 7,764, își prelungind șirul la nouă ediții consecutive pe prima treaptă.
Islanda se poziționează pe locul doi, cu 7,540, iar Danemarca ocupă treapta a treia, cu 7,539.
Costa Rica s-a situat pe locul patru, cu 7,439, reprezentând cea mai bună poziție atinsă vreodată de această națiune și, totodată, cel mai bun rezultat obținut de o țară din America Latină în acest clasament.
Suedia se află pe locul cinci, urmată de Norvegia pe locul șase și de Țările de Jos pe locul șapte.
Israel se clasează pe poziția opt, urmat de Luxemburg pe locul nouă și Elveția pe locul zece.
Noua Zeelandă încheie topul 11, ocupând locul 11, cu un punctaj de 6,995.
Topul celor mai fericite 11 țări
- Finlanda – 7,764
- Islanda – 7,540
- Danemarca – 7,539
- Costa Rica – 7,439
- Suedia – 7,255
- Norvegia – 7,242
- Țările de Jos – 7,223
- Israel – 7,187
- Luxemburg – 7,063
- Elveția – 7,018
- Noua Zeelandă – 6,995
Raportul Mondial al Fericirii își fundamentează ierarhia pe o întrebare din sondajul Gallup World Poll, prin care participanților li se solicită să evalueze calitatea vieții pe o scară de la zero la 10.
Cercetătorii iau în calcul și alți indicatori, cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață în bună sănătate, sprijinul social, libertatea alegerilor personale, generozitatea și gradul de corupție perceput, pentru a explica disparitățile dintre țări.
