Documentul examinează totodată consecințele juridice pe care le-ar putea avea pierderea unor teritorii insulare asupra suveranității și zonelor maritime aferente. Textul a fost aprobat în cadrul unei sesiuni plenare de nivel înalt dedicate amenințărilor existențiale generate de creșterea nivelului apelor, ținută joi la sediul ONU din New York.
Întrunirea a vizat mobilizarea sprijinului politic și financiar pentru măsuri de adaptare și pentru protejarea statelor insulare mici și a comunităților din zonele joase de coastă.
Printre principalele prevederi ale documentului se numără aceea că zonele maritime ale unui stat rămân valabile chiar dacă linia sa de rivă se retrage din cauza creșterii nivelului mării. Declarația precizează în plus că dispariția unuia dintre elementele constitutive ale unui stat nu implică automat pierderea personalității juridice internaționale. Aceste principii sunt deosebit de relevante pentru statele insulare din Pacific, amenințate de eroziune, inundații și pierderea de teritoriu.
Guterres: „Nu putem permite ca țări și culturi să dispară”
Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că efectele creșterii nivelului mării se manifestă prin pierderi de vieți omenești, strămutarea comunităților și distrugerea unor perspective de dezvoltare. „Nu putem permite ca țări și culturi să fie înghițite de valuri”, a declarat Guterres.
Președintele Palau, Surangel Whipps Jr., care a luat cuvântul în numele Alianței Statelor Insulare Mici, a afirmat că pentru țările a căror existență este strâns legată de ocean, impactul creșterii nivelului mării va transforma viața locuitorilor. El a apreciat declarația ONU drept o realizare de mare amploare.
Potrivit președintelui celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, Khalilur Rahman, nivelul mediu global al mării crește în prezent cu o rată de peste două ori mai mare decât în primul deceniu al observațiilor prin satelit. Rata a urcat de la 2,1 milimetri pe an în perioada 1993-2002 la 4,7 milimetri anual între 2015 și 2024. Aproximativ 900 de milioane de persoane trăiesc în zone costiere joase, iar peste un miliard de oameni ar putea fi expuși riscurilor de coastă până în 2050.
Riscuri pentru milioane de oameni și pentru infrastructură
Creșterea nivelului mării este stimulată în principal de încălzirea oceanelor și de topirea maselor de gheață. Repercusiunile nu se limitează la insulele vulnerabile la inundații, ci afectează și porturile, drumurile, infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare.
Președintele Adunării Generale a subliniat că porturile asigură peste 80% din Comerțul mondial cu mărfuri, astfel încât inundațiile și efectele creșterii nivelului mării pot influența inclusiv prețurile alimentelor, medicamentelor și costurile economice suportate de populație.
ONU cere acțiuni climatice și finanțare
Declarația adoptată solicită consolidarea cooperării internaționale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și mobilizarea finanțării pentru statele vulnerabile, astfel încât acestea să își poată consolida reziliența în fața efectelor schimbărilor climatice.
ONU a organizat reuniunea pe baza unei decizii din 2024, prin care statele membre au convenit să intensifice cooperarea internațională pentru combaterea efectelor creșterii nivelului mării.
