Economia ucraineană persistă în funcționare în timpul conflictului, sprijinită de ajutorul financiar extern substanțial și de valorificarea resurselor locale, în vreme ce autoritățile din Kiev caută să păstreze echilibrul bugetar și să anticipeze integrarea în spațiul european și reconstrucția post-conflict, relatează BBC.
Ministrul de Finanțe al Ucrainei, Sergii Marchenko, arată că frontul financiar este unul dintre zonele de luptă mai puțin vizibile ale conflictului cu Rusia și că stabilitatea economică este vitală pentru viitorul țării. „Nu vrem să rămânem doar un vecin sărac al Uniunii Europene. Vrem să aducem Europei ceea ce îi este necesar”, a spus oficialul ucrainean, referindu-se la lecțiile militare dobândite de Ucraina după invazia din februarie 2022.
Marchenko a menționat că experiența „foarte duroasă” a războiului ar putea ajuta la întărirea capacității de apărare a Europei, iar aderarea la Uniunea Europeană rămâne una dintre țintele strategice majore ale Kievului.
Asistență financiară internațională pentru bugetul de război
Pentru a-și menține activitatea în condițiile conflictului, Ucraina se bazează intens pe sprijinul financiar din străinătate. Parlamentul European a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat să acopere o parte din deficitul bugetar ucrainean în următorii doi ani, cu o primă tranșă așteptată în luna aprilie.
Aceasta face parte dintr-un pachet internațional total de aproximativ 136,5 miliarde de dolari, fără de care, în opinia ministrului de Finanțe, economia țării nu ar rezista presiunilor cauzate de război.
„O armată puternică se sprijină pe o economie puternică, deoarece toate resursele pe care le mobilizăm din țară sunt direcționate către apărarea națiunii”, a declarat Marchenko.
Pentru a mări veniturile bugetare, guvernul ucrainean a mărit în decembrie 2024 impozitelor pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, inclusiv cele pe venituri personale, pe microîntreprinderi și pe instituții financiare.
Autoritățile estimează că veniturile locale vor injecta în bugetul de stat aproximativ 67,5 miliarde de dolari în acest an, cu circa 15% mai mult față de anul trecut.
Deficit bugetar semnificativ și cerințe pentru impozite suplimentare
Bugetul pentru 2026 prevede însă cheltuieli de aproximativ 112 miliarde de dolari, din care aproape 60% sunt alocate armatei, ceea ce determină un deficit de circa 45 de miliarde de dolari.
Pentru a acopirea acestei diferențe, guvernul încearcă să adopte noi măsuri fiscale în Parlament. Acestea includ majorarea taxelor pentru platformele digitale și reducerea unor exceptări de TVA, măsuri consensualizate într-un nou acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional.
FMI a acordat recent un împrumut de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, iar prima tranșă de 1,5 miliarde de dolari a fost deja eliberată la începutul lunii curente.
Șeful misiunii FMI pentru Ucraina, Gavin Grey, a avertizat că, având în vedere cheltuielile mari, statul ucrainean trebuie să-și optimizeze mai eficient resursele interne și să lupte împotriva evaziunii fiscale.
Dificultăți economice și tensiuni sociale
În ciuda sprijinului internațional, economia ucraineană mai resimte efectele războiului. Inflația a scăzut de la un vârf de 26,6% în timpul conflictului la aproximativ 7,4%, dar prețurile ridicate rămân o problemă pentru cetățeni și companii.
Mulți ucraineni raportează dificultăți financiare. Tetiana, o pensionară de 65 de ani din Kiev, declară că este obligată să continue să muncesc pentru a-și acoperi nevoile. „Pensia este prea mică și insuficientă. Prețurile la alimente și utilități au crescut”, a spus ea.
În același timp, întreprinderile se confruntă cu lipsa de forță de muncă și cu probleme energetice. Mykyta, un tânăr de 19 ani angajat într-un restaurant, spune că echipa este subdimensionată și că activitatea este perturbată de penele de curent.
Banca centrală a Ucrainei avertizează că situația dificilă din sectorul energetic va continua să restrângă activitatea economică pe termen lung.
Instituția și-a redus prognoza de creștere economică la 1,8%, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează o creștere între 1,8% și 2,5%.
Reconstrucția, o sarcină colosală pentru viitor
Paralel cu eforturile militare, autoritățile și instituțiile internaționale activează la planurile de reconstrucție a țării. O evaluare realizată împreună cu Uniunea Europeană, Banca Mondială și ONU estimează costul total al reconstrucției la aproximativ 588 de miliarde de dolari.
Această sumă acoperirefă reconstrucția infrastructurii, a locuințelor și a rețelelor de transport, precum și operațiuni de deminare în zonele afectate de lupte.
Reprezentanții mediului de afaceri spun că, ciuda conflictului, există interes din partea investitorilor internaționali pentru viitoarele proiecte de reconstrucție. „Vedem cum companii străine sunt interesate să investească în Ucraina și să se pregătească pentru perioada de după război”, a declarat Gennadiy Chyzhykov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei.
Comparația cu România
În acest context, prognozele economice evidențiază un contrast interesant între Ucraina și România. Deși este în război, economia ucraineană ar putea înregistra în acest an o creștere de aproximativ 1,8%, conform estimărilor băncii centrale și ale FMI.
În același timp, instituțiile europene anticipează pentru România o creștere economică mai redusă, de aproximativ 1,1% în 2026, după ce economia a încetinit puternic în anul precedent.
Diferența se explică în principal prin faptul că Ucraina beneficiază de sprijin financiar internațional masiv și de cheltuieli ridicate pentru apărare și reconstrucție, în timp ce România încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri de consolidare fiscală care afectează consumul și ritmul de creștere economică.
Astfel, paradoxal, o economie în război ar putea avea în acest an o creștere economică mai rapidă decât una în pace, chiar dacă nivelul general de dezvoltare și stabilitate rămâne nespus mai ridicat în cazul României.
]]]]