Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România, țara noastră rămânând integrată în postura aliată Enhanced Forward Presence, redenumită recent Forward Land Presence (FLP), a declarat Ionela Ciolan, cercetătoare în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.
Expertul în securitate și apărare a UE a răspuns unei întrebări referitoare la compensarea descurajării amenințărilor de pe flancul estic al NATO prin suplimentarea de echipament militar și prin creșterea prezenței forțelor europene.
„Forțele terestre avansate ale NATO reprezintă un element central al prezenței aliate pe Flancul Estic, fiind organizate în opt grupuri de luptă multinaționale desfășurate pe teritoriul statelor membre. În România, Franța este națiunea-cadru, iar în prezent avem trupe rotaționale din Spania, Belgia și Luxemburg. Trupele americane retrase făceau parte din rotații efectuate în cadrul relației bilaterale SUA-România, suplimentar față de postura NATO. Prin urmare, plecarea lor nu diminuează postura de securitate și apărare a NATO în regiune”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.
Inițiativele europene de apărare devin esențiale pentru securitatea Flancului Estic, a adăugat Ionela Ciolan. Această mișcare reflectă ajustarea globală a poziționării militare americane, scăderea prioritizării Europei de către Washington și transmiterea mesajului clar că administrația Trump dorește ca europenii să devină capabili să-și asume independent apărarea continentului.
În acest context, inițiativele europene în domeniul apărării devin cu atât mai importante cu cât ele pot consolida pilonul european al NATO, pot acoperi eventualele goluri rezultate din reducerea implicării americane și pot menține credibilitatea posturii europene de descurajare în fața Rusiei.
România trebuie să-și consolideze parteneriatele bilaterale și să integreze UE în strategia de apărare, a afirmat Ionela Ciolan. În ceea ce privește România, este esențial ca viitoarea Strategie Națională de Apărare să includă Uniunea Europeană ca pilon al garanțiilor de securitate ale țării noastre, alături de apartenența la NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite.
În completarea acestei triade strategice, România trebuie să-și consolideze și să-și extindă parteneriatele bilaterale în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea recentului parteneriat strategic cu Germania. Întărirea acestor relații poate avea un impact pozitiv asupra consolidării posturii strategice a României pe Flancul Sud-Estic al NATO și al UE.
Ionela Ciolan a mai menționat că Uniunea Europeană trebuie să investească în nouă domenii prioritare pentru a dispune de capabilitățile necesare protejării frontierelor terestre, aeriene și maritime, precum și a infrastructurilor critice din spațiul cibernetic și cosmic: apărarea aeriană și antirachetă; capabilitățile strategice; mobilitatea militară; sistemele de artilerie; capabilitățile în spațiul cibernetic, inteligența artificială și războiul electronic; rachetele și munițiile; dronele și sistemele anti-drone; lupta terestră; capabilitățile de securitate maritimă.
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de două proiecte emblematice, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch. Bruxelles-ul și-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor, cel de apărare anti-drone să fie deplin operațional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârșitul anului 2028.
Ionela Ciolan a mai vorbit și despre conflictul din Ucraina, menționând că asocierea Ucrainei la Fondul european de apărare, în valoare de 8 miliarde euro, va permite companiilor ucrainene să participe la programe europene de cercetare-dezvoltare, accelerând integrarea sa în baza tehnologică și industrială de apărare a UE (EDTIB). Acest lucru nu înlocuiește ajutorul militar direct, dar îl completează, oferindu-i Kievului capacitatea de a-și întări industria de apărare, de a produce local și în parteneriat cu state europene și de a contribui la competitivitatea Europei.
