Publicația Magyar Nemzet afișează pe copertă că România ar putea să se apropie de falimentul de stat în cazul în care partidele politice nu reușesc să deblocheze situația actuală.
Ziarul analizează „haosul politic” în care politicienii români aruncă țara în prăpastie și descrie consecințele economice și sociale.
„Blocajul politic nu reprezintă doar o dilemă intelectuală la București; el afectează în mod direct și grav viața cotidiană a cetățenilor.”
România se confruntă cu o criză fiscală severă, deficitul ajungând aproape de 8 % din PIB, de trei ori peste plafonul de 3 % stabilit de UE.
În plus, lipsa unui guvern complet și funcțional împiedică punerea în aplicare a reformelor necesare pentru a accesa aprox. 11 miliarde de euro din Fondul de redresare al UE. Pierderea acestor fonduri înseamnă oprirea investițiilor în infrastructură, drumuri și spitale. În același timp, agențiile internaționale de rating încep să ia în calcul posibilă retrogradare a ratingului României din cauza instabilității politice.
Acest scenariu face ca finanțarea datoriei publice să devină mai scumpă, rezultând în slăbirea monedei naționale, creșterea suplimentară a inflației deja ridicate și o majorare accentuată a ratelor dobânzilor la creditele acordate populației.
Deoarece executivul nu poate adopta noi legi sau măsuri fiscale pe termen lung, salariile din sectorul public, indexarea pensiilor și plățile sociale vor deveni tot mai incertă în lunile următoare.
Într‑un ton mai critic, Magyar Nemzet publică un studiu care neagă avansul economic al României în regiune, susținând că ultimele statistici arată stagnare sau scădere a nivelului de trai datorită unei inflații greu de controlat.
Publicația expune datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria comparate cu cele ale Institutului Național de Statistică din România:
- Salariul mediu brut în aprilie a fost de 772,2 mii de forinți în Ungaria, respectiv 9 740 lei în România (echivalentul a 705,2 mii de forinți la cursul oficial mediu lunar al Băncii Naționale a Ungariei – 72,41 HUF/RON). Datele din Ungaria sunt cu 9,5 % mai mari.
- Salariul mediu net, după impozite, a însumat 541,2 mii de forinți în Ungaria și 5 843 lei în România (423 mii de forinți). Ungaria se situează cu aproape 28 % peste nivelul românesc.
- Creșterea salarială netă a fost de 11,2 % în Ungaria, versus 3,5 % în România.
- Inflația pentru consumatorii maghiari a ajuns la 2,1 % în aprilie – cea mai scăzută din zona euro – în timp ce în România a fost de 10,7 %, cea mai mare din UE.
- Salariul real intern a crescut cu 8,9 % în Ungaria, în timp ce în România s-a înregistrat o scădere de 6,5 %.
- PIB-ul Ungariei a crescut cu 1,7 % în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent, pe când România a înregistrat o scădere de 1,5 %; România se află deja în recesiune tehnică, cu șase luni consecutive de scădere a PIB‑ului.
- Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 20‑64 de ani în primul trimestru a fost de 80,9 % în Ungaria (a opta cea mai bună din UE), comparativ cu 68,5 % în România (a doua cea mai slabă din UE).
- Rata șomajului a fost de 4,7 % în Ungaria, mult sub media UE de 6,2 %, în timp ce în România a ajuns la 6,5 %, peste media europeană.
- Conform indicatorilor UE, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 19,5 % în Ungaria (sub media UE) și de 27,4 % în România (a treia valoare cea mai ridicată din Uniune).
„Nu mă încântă ideea că vecinul nostru – și, implicit, maghiarii dincolo de graniță – ar intra în declin, dar mantra repetată fără încetare că România ar fi cea mai săracă și jalnică este evident falsă. Să nu credem în dezinformare, fie că e intenționată, fie că provine din lipsă de pregătire profesională! Sper cu tărie să nu ajungem la un declin real. Fostul premier polonez Mateusz Morawiecki a afirmat în documentarul „Ultimul avertisment” că guvernarea bazată pe răzbunare nu aduce beneficii economiei, conform Magyar Nemzet.”
