Ofertele de energie publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru perioada începând cu 1 aprilie 2026 arată o schimbare majoră de strategie pe piața de furnizare: prețurile nu mai reflectă strict costul mărfii, ci includ tot mai mult riscul comercial și marje ridicate de profit, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată luni.
Potrivit acestuia, intervalul de prețuri afișat – între 0,32 și 0,41 lei/kWh (cu TVA) – nu reprezintă doar o ajustare tehnică, ci „o repoziționare brutală” a furnizorilor față de perioada de plafonare.
„Ofertele apărute pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026 – între 0,32 şi 0,41 lei/kWh cu TVA inclus – nu sunt doar un set de preţuri noi. Sunt, de fapt, un semnal. Un semnal că piaţa de furnizare nu mai preţuieşte energia în funcţie de costul mărfurilor, ci în funcţie de mărimea riscului, prudenţă comercială şi – la unii jucători – o revenire evidentă la marje ridicate”, explică specialistul.
El atrage atenția asupra faptului că, în acest context, marjele comerciale se lărgesc și înseamnă, în realitate, o anvelopă de risc. „Dacă în prezent vedem marje de ordinul 4%, pentru 2026 apar oferte care sugerează echivalentul unor marje care urcă spre circa 22%”.
De asemenea, reprezentantul AEI subliniază că România este mai scumpă decât Europa la gaze, datele de pe piața gazului pentru anul 2026 arătând un preț de 0,16 lei/kWh pe BRM, față de 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferență de circa 26%. Acest lucru „sugerează că România continuă să internalizeze un ‘premiu’ de preţ faţă de hub-ul european”.
Specialistul avertizează că aceste oferte vor avea un impact direct în buzunarul românilor, care vor plăti mai mult pentru energie. De exemplu, pentru un apartament cu două camere, noile oferte vor însemna plăți mai mari cu între 150 și 1.500 de lei pe an, iar pentru o casă, de la 300 la 3.000 de lei pe an.
