Rusia nu are, în prezent, intenția de a ataca statele baltice sau alianța nord-atlantică în ansamblu, însă menținerea acestui status quo depinde de fermitatea Occidentului. Evaluarea aparține Serviciului de Informații Externe al Estoniei, al cărui șef, Kaupo Rosin, a vorbit într-un interviu pentru postul public ERR despre riscurile de securitate din regiune.
Potrivit lui Rosin, Kremlinul încearcă să evite o confruntare militară deschisă cu NATO. El a explicat că actuala evaluare este favorabilă, dar nu definitivă, fiind condiționată de existența unei posturi de descurajare credibile a Occidentului. În lipsa acesteia, comportamentul Rusiei s-ar putea schimba rapid.
„Ceea ce observăm în continuare este că Rusia nu are, în prezent, intenția de a ataca niciunul dintre statele baltice sau NATO, în sens larg”, a declarat șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, într-un interviu acordat postului public ERR.
eful informațiilor estoniene a arătat că reacțiile ferme ale NATO și ale statelor occidentale la incidentele recente din zona Mării Baltice – de la sabotaje la infrastructura subacvatică până la încălcări ale spațiului aerian – au determinat Moscova să-și ajusteze conduita. „Ca răspuns la reacțiile Occidentului sau ale NATO, Rusia și-a ajustat comportamentul pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente”, a explicat șeful securității Estoniei.
Odată cu lansarea misiunii NATO Baltic Sentry, nu au mai fost raportate incidente referitoare la cablurile submarine. Chiar și așa, Rosin avertizează că riscurile nu pot fi excluse pe termen lung, în contextul războiului din Ucraina și al activității militare intense din regiune.
În același timp, Estonia avertizează că o eventuală pace în Ucraina care nu ar echivala cu o înfrângere clară a Rusiei ar putea crește riscurile pentru Europa. „Dacă Rusia devine mai încrezătoare și mai îndrăzneață, acest lucru crește riscurile pentru noi”, a spus Rosin, chiar și în scenariul unui armistițiu sau al unui conflict înghețat.
Oficialul estonian a semnalat și campaniile informaționale ale Rusiei, menite să descurajeze investițiile europene în apărare și să creeze diviziuni politice interne. Potrivit acestuia, Moscova folosește mesaje aparent liniștitoare și instrumente de influență pentru a slăbi consensul pro-apărare din Europa și pentru a pune presiune asupra decidenților.
„Scopul este să creeze diviziuni în societate și să pună presiune pe factorii de decizie”, a afirmat oficialul estonian.
Menținerea actualului nivel de securitate nu este garantată automat
