Russia a avertizat vineri că va lua măsuri de răspuns, dacă Finlanda va instala arme nucleare pe teritoriul său, menționând că o asemenea acțiune va spori vulnerabilitatea ţării nordice, relatează Reuters.
Reprezentanții Kremlinului au răspuns cu fermitate după ce Finlanda, care a devenit recent membră a NATO după decenii de neutralitate, a anunțat joi că va revoca interzicerea de lungă durată cu privire la găzduirea unor astfel de arme, într-un demers care ar putea deschide calea pentru plasarea acestora în timp de război, scrie news.ro.
Kremlinul: Finlanda „devine mai expusă la risc”
„Aceasta este o declarație care contribuie la escaladarea tensiunilor în Europa”, a declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Această declarație crește riscul pentru Finlanda, un risc generat prin acțiunile autorităților finlandeze”, a adăugat el. „Realitatea este că, prin desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe. Iar dacă Finlanda ne amenință, vom adopta răspunsurile adecvate”, a avertizat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Finlanda revizuiește politica nucleară după alăturarea la NATO
Schimbarea poziției Finlandei face parte dintr-o reevaluare mai amplă a disuasiunii europene, care a dus Franța să extindă protecția oferită de arsenalul său nuclear și către alţi aliaţi de pe continent.
Aceste modificări sunt determinate de războiul Rusiei în Ucraina şi de comportamentul imprevizibil al fostului preşedintelui american Donald Trump – în special ameninţarea sa de a prelua controlul asupra Groenlandei – care a destabilizat aliţii săi din NATO.
Helsinki: Nu vrem arme nucleare, dar participăm la planificarea NATO
Preşedintele finlandez Alexander Stubb, care are relaţii bune cu Donald Trump, a declarat reporterilor, în timpul unei vizite în India, că schimbarea de politică în domeniul nuclear „nu are legătură cu faptul că Finlanda se confruntă cu o ameninţare acută sau bruscă la adresa securităţii. Este vorba despre a asigura faptul că putem participa în deplină măsură la planificarea nucleară a NATO”, a arătat Stubb.
El a spus că Finlanda nu dorește arme nucleare pe teritoriul său, dar se aliniază abordării vecinilor săi nordici.
Schimbări majore în securitatea Europei de Nord
Doctrina Suediei, vecina cea mai nouă membră NATO, care de asemenea a renunțat la neutralitatea sa după invazia rușă în Ucraina, este de a nu staționa trupe străine permanente sau arme nucleare pe teritoriul său în timp de pace, a declarat săptămâna trecută prim-ministrul Ulf Kristersson, când a fost întrebat despre posibilitatea ca țara sa să găzduiască arme nucleare franceze. „Dacă ne-am afla într-o situație complet diferită, această formulare nu s-ar aplica”, a subliniat însă Kristersson.
Modificările din Finlanda și Suedia sunt cu atât mai semnificative cu cât ambele țări și-au menținut neutralitatea în perioada Războiului Rece și au aderat la NATO abia în 2023, respectiv 2024, după ce Rusia a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina.
Finlanda are o frontieră comună de 1.340 km cu Rusia.
Planul nuclear al Franței pentru Europa
Macron a anunțat luni un scheme de extindere a arsenalului nuclear al Franței și a declarat că alte țări europene vor putea lua parte la exercițiile nucleare franceze. Franța și Germania au anunțat că au înființat un grup de coordonare nucleară pentru a discuta probleme legate de disuasiunea nucleară.
Rusia a declarat că anunțul lui Macron este o „evoluție extrem de destabilizatoare”, care constituie o potențială amenințare pentru Moscova.
Rusia însăși a folosit în numeroase rânduri amenințări nucleare implícite pentru a descuraja Occidentul să intervină prea mult în sprijinul Ucrainei în timpul conflictului care a intrat deja în al cincilea an.
„]
