Europarlamentarii PSD au adresat joi Comisiei pentru Libertăţi Civile (LIBE) a Parlamentului European, solicitând ca recentele afirmații ale reprezentanților PNL privind justiţia să fie supuse unei analize în cadrul dialogului european referitor la statul de drept.
Ce cere PSD
Social-democrații susțin că declaraţiile liberalilor „pun sub semnul întrebării respectarea independenţei justiţiei, separaţia puterilor în stat şi principiul statului de drept”.
Conform PSD, iniţiativa nu vizează o pronunţare a Parlamentului European asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor române, ci asupra „declaraţiilor publice exprimate în ultimele zile de către membri ai Partidului Național Liberal, care au contestat modul de constituire a completurilor de judecată şi activitatea instanţelor în cazurile ce vizează propriul partid, precum şi anchetele penale legate de presupuse fapte de corupție în care sunt implicaţi lideri liberali”.
PSD se sprijină pe poziţia CSM
Eurodeputaţii PSD invocă reacţia Consiliului Superior al Magistraturii, care a descris o „escaladare fără precedent” a discursului anti‑instanţele şi a avertizat că „astfel de mesaje pot diminua încrederea cetăţenilor în imparţialitatea şi autoritatea sistemului judiciar”.
În acelaşi timp, social-democraţii susţin că „presiunile publice asupra magistraţilor, contestarea legitimităţii instanţelor sau încercările de a denigra justiţia înainte de finalizarea procedurilor legale contravin principiilor independenţei justiţiei, separaţiei puterilor şi statului de drept”.
De la contestaţia PNL la reacţia magistraţilor
Miercuri, Tribunalul Bucureşti a anulat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Decizia a fost luată de un complet specializat în litigii privind partidele politice.
După publicarea soluţiei, PNL a solicitat transparenţă în ceea ce priveşte modul de formare şi repartizare a completurilor specializate ce judecă dosarele partidelor.
În continuare, premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul evaluează posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu competenţele instanţelor şi a subliniat că justiţia nu poate soluţiona chestiuni legate de organizarea autorităţilor publice şi de utilizarea fondurilor publice.
Aceste declaraţii au fost urmate de reacţii din partea Tribunalului Bucureşti, Curţilor de Apel, Înaltei Curţi de Casație şi Justiție şi a Consiliului Superior al Magistraturii. Instituţiile au respins criticile adresate activităţii instanţelor, au apărat independenţa justiţiei şi au avertizat că astfel de afirmaţii pot eroda încrederea publicului în sistemul judiciar.
