Pe parcursul verii anului 2026, starea resurselor hidrice din România este uniformă pe majoritatea teritoriului: râurile prezintă debite minime, lacurile de acumulare sunt în prag de epuizare, iar nivelul Dunării a scăzut la valori apropiate de recordurile negative.
În punctul de măsurare de la Baziaș, fluxul a coborât la circa 1.450 m³/s, în contrast cu media multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august. Din cauza acestui deficit, s-au impus restricții pentru apa destinată irigațiilor, iar Unitatea 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă a fost oprită preventiv ca urmare a nivelului critic al Dunării.
Documentația oficială a statului relevă însă o excepție neașteptată
Deși pentru majoritatea bazinelor hidrografice prognozele indică o diminuare a debitelor în viitorul apropiat, bazinul Someșului reprezintă singura excepție, Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice preluând ideea că resursa de apă va crește în această zonă.
Simulările efectuate de autoritățile române estimează o creștere medie a volumului de apă cu aproximativ 6% până la jumătatea acestui secol, însă în anumite subbazine ale Someșului Mic, acest avans poate ajunge la 23%. Această predicție nu garantează însă că nord-vestul țării va evita seceta. De exemplu, la începutul lunii august 2026, debitele râurilor din bazinul Someșului erau sub pragul de 30% din valorile medii lunare obișnuite.
Pe termen lung, modelarea climatică sugerează o traiectorie totuși diferită pentru această regiune a României.
Singura excepție menționată în strategia Guvernului
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, ratificată de Guvern în august
