Editorul The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai aspre criticii aduse până acum marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că își construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, conform reutersinstitute. politics.ox.ac.uk.
În intervenția sa la Congresul Mondial WAN‑IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a rămas „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA.
Din punctul său de vedere, problema nu constă în tehnologie în sine, ci în felul în care aceasta este proiectată și exploatată.
„Păcatul originar” al IA
Sulzberger susține că produsele actuale de IA se bazează pe un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora.
„Companiile tehnologice jefuiesc site‑urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”.
„Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor”
Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au antrenat modele de IA utilizând milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate prin drepturi de autor, fără consimțământul creatorilor.
El respinge argumentele firmelor care susțin că utilizarea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este indispensabilă pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă companiile de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot și să plătească pentru conținutul care alimentează produsele lor.
De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA
Unul dintre mesajele centrale ale discursului este că modelele de IA depind în mare măsură de jurnalismul profesionist.
Sulzberger explică că orice model de IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele.
Doar ultimul element – conținutul creat de alții – este adesea preluat fără plată.
El atrage atenția că termenul „date” maschează adevărata natură a acestor resurse.
„Datele” nu sunt simple cifre. Ele includ cărți, muzică, filme și articole de presă – produse ale muncii intelectuale și creative.
Un singur exemplu de muncă furată de IA
Sulzberger amintește că în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, cu un cost total de peste două miliarde de dolari.
Publicația avea jurnaliști în toate cele 50 de state ale SUA și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina.
Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști.
„Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, citând un inginer de la OpenAI, care a recunoscut că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare.
De ce a dat în judecată OpenAI
Sulzberger explică motivul procesului intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și, ulterior, Perplexity.
El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent.
Procedura legală durează deja peste doi ani și jumătate și a consumat peste 20 de milioane de dolari, motiv pentru care multe redacții mai mici nu își pot permite să se apere în instanță.
O amenințare mai gravă decât rețelele sociale
Sulzberger consideră că revoluția IA ar putea produce daune mai mari decât cele generate de internet, smartphone‑uri și rețele sociale.
În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75 % din jurnaliști și peste 3.000 de ziare.
Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să monitorizeze autoritățile sau să informeze cetățenii.
Acum, conform avertismentelor lui, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește.
Motoarele de căutare și chatbot‑urile oferă răspunsuri directe, extrăgând informații de la publicații, fără a direcționa utilizatorii spre sursa originală.
Rezultatul este o scădere drastică a traficului către site‑urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora.
Conform datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (firma americană care măsoară consumul media) au pierdut în medie peste 45 % din trafic în ultimii ani.
Problema adevărului
Un alt capitol important al discursului vizează fiabilitatea informațiilor produse de AI.
Sulzberger afirmă că modelele actuale nu generează jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor.
„Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, susține el.
Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști.
Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA distorsionează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate.
Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu dispun de mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli.
El observă o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze corectitudinea informațiilor furnizate.
Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite.
Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger
Sulzberger propune o strategie simplă, divizată în două categorii: editorii și redacțiile.
Cum să se apere editorii
Editorii trebuie să-și protejeze cu fermitate drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legiuitorilor pentru reglementări clare și să colaboreze între ei și cu alte industrii creative.
Cum să se adapteze redacțiile
Redacțiile trebuie să utilizeze inteligența artificială în mod responsabil.
Ele trebuie să construiască relații directe cu publicul, ceva ce IA nu poate înlocui.
Redacțiile trebuie să pună accent pe reportaje originale.
Ele trebuie să explice constant de ce jurnalismul realizat de oameni reali contează.
„Jurnalismul este valoros”
Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț.
El rememoră o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care, în 1968, a conceput primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, ce a influențat masiv generația de antreprenori ce a creat Silicon Valley, și autorul celebrului citat „Informația vrea să fie liberă, dar informația vrea să fie și valoroasă”.
De multe ori, cei care citează pe Brand omite a doua parte a citatului, dar Sulzberger subliniază și această componentă.
Da, „informația vrea să fie liberă, dar informația vrea să fie și valoroasă”, iar acest lucru nu se poate realiza cu boți.
Într-o lume saturată de deepfake, propagandă și conținut generat automat, șeful New York Times insistă cu tărie asupra importanței vitale a jurnalismului profesionist, căruia IA, paradoxal, îi demonstrează că valoarea lui crește în continuare, nu scade.
În fața Inteligenței Artificiale, jurnalismul profesionist trebuie să reziste, spune Sulzberger, cu orice preț.
Întrebarea reală nu este dacă IA va continua să se dezvolte (sigur că o va face), ci dacă valoarea creată de jurnaliști va fi absorbită în totalitate de marile companii tehnologice sau dacă va reveni la cei care produc informație originală.
„Informația este valoroasă. Jurnalismul este valoros”, declară Sulzberger într-un discurs puternic, care se încheie cu ideea că viitorul jurnalismului depinde exclusiv de răspunsul pe care presa îl va da acestei provocări.
