Credincioșii din România, dar și din întreaga lume, urmăresc astăzi sfințirea picturii Catedralei Naționale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Sfântul lăcaș este un vis al mirenilor din țara noastră devenit realitate. Astăzi, românii se pot mândri cu această construcție menită să aducă unitate națională și să reamintească despre jertfa tuturor românilor care au luptat pentru patrie.
Discuțiile despre un astfel de edificiu au fost, însă, încă din vremurile în care România ieșea învingătoare în Războiul de Independență. Bucureștiul era ultima mare capitală europeană și, implicit, ortodoxă, fără o Catedrală Națională, din cauza multiplelor vicisitudini care s-au abătut asupra poporului român: crize, războaie și comunism.
Mari personalități, precum Mihai Eminescu, Mitropolitul Pimen Georgescu, Regele Ferdinand, Ioan Slavici și Octavian Goga, au luptat pentru o Catedrală Națională. Mihai Eminescu a semnalat, în Ziarul Timpul, faptul că „Noi înșine, în marea capitală a României, a cărei capitală ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării”.
Mitropolitul Pimen Georgescu a făcut parte din comisia de organizare a concursului internațional pentru proiectarea catedralei din București, lansat în 1891. El a spus că „Catedrala din București este catedrala țării, monumentul național cel mai important, căci el simbolizează în gradul cel mai înalt credința nestrămutată a poporului român în religia creștin-ortodoxă”.
Regele Ferdinand a adresat Sfântului Sinod un hrisov regal prin care anunța hotărârea de a construi în București o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire. El a făcut referire la cântarea „Cu noi este Dumnezeu” și a spus că trebuie să răsune în „Biserica Mântuirii, pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala Tuturor Românilor ca semn de mulțumire pentru ajutorul Celui Preaînalt și ca simbol al unității sufletești a întregului neam și veșnică pomenire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite”.
Ioan Slavici a publicat un articol intitulat „Catedrala Bucureștilor” în revista Arhitectura, în care a reamintit de practica Sfântului Ștefan cel Mare de a construi o mănăstire după fiecare victorie și a spus că „românii din zilele noastre trebuie să ridice și ei o catedrală la București, unde nu e nicio biserică mai încăpătoare în care mulți creștini pot să se roage împreună pentru binele obștesc”.
Octavian Goga a exprimat părerea despre amplasamentul catedralei într-un articol publicat în ziarul Universul din Martie 1929. El a precizat că „o catedrală nu e nicăieri un simbol de izolare, ci de dumnezeiască proteguire a sufletului mulțimii în toate alegerile lui”.
Dezideratul unei Catedrale Naționale a fost prezent în istoria României de-a lungul anilor, cu mai multe proiecte și inițiative care au fost lansate, dar nu au fost finalizate. Abia în 1999, Patriarhul Teoctist a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naționale, sfințind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale.
În 2005, amplasamentul a fost stabilit pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei au fost demolate, iar două translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de așezare a pietrei de temelie și sfințirea locului final destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie.
Proiectul a fost asumat apoi și de stat prin legea 376 din 28 decembrie 2007, care prevedea fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. În 2010, au început lucrările de construcție, iar în iulie 2018 a debutat pictarea în mozaic.
Catedrala Națională este cea mai mare biserică ortodoxă din lume și cea mai înaltă construcție religioasă din România, cu o înălțime totală de aproximativ 120 metri. Are o suprafață desfășurată de peste 38.000 metri pătrați și o capacitate interioară de între 5.000 și 8.000 de persoane.
Construcția Catedralei este alcătuită din două componente principale: partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare, și partea nevăzută, formată din nivelele inferioare. La nivelele inferioare sunt prevăzute un paraclis, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor și spații pentru parcare subterană.
Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României. Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple, inclusiv fonduri publice, donații private și buget total estimat de peste 200 milioane de euro.
Mii de credincioși din țară și de peste hotare au asistat la momentul istoric al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului, care a avut loc în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018. Alți 60 de ierarhi și mii de clerici au fost alături de cei doi patriarhi care au oficiat slujba sfințirii.
Imediat după sfințire, a început un pelerinaj amplu, peste 150.000 de români reușind să se închine în altarul catedralei în cele opt zile, cât a fost deschis publicului. La câteva zile de la sfințire, a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 mp și o formă aproximativ dreptunghiulară.
În zona amplasamentului se află mai multe construcții monumentale care reprezintă importante instituții ale statului, precum Palatul Parlamentului, Academia Română și Ministerul Apărării Naționale. Catedrala poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ.
Construcția Catedralei este alcătuită din două componente principale: partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00, și partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00.
La nivelele inferioare ale Catedralei sunt prevăzute un paraclis, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți și obiecte bisericești, și spații pentru parcare subterană.
Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României, precum și elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale.
Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple, inclusiv fonduri publice, donații private și buget total estimat de peste 200 milioane de euro. Costurile ridicării Catedralei Naționale au fost estimate la peste 200 milioane de euro, fiind finanțate din surse multiple, inclusiv fonduri publice și donații private.
