Evenimentul, organizat de vicepreședintele Parlamentului European (PE), Nicu Ștefănuță, a adunat europarlamentari, medici psihiatrie, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizaţiilor europene și experţi din domeniul sănătăţii mintale din diverse state ale UE. Alături de Nicu Ștefănuță au participat și ceilalţi doi europarlamentari români, vicepreședintele PE Victor Negrescu și europarlamentarul sibian Dan Barna.
Directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, a evidențiat necesitatea unei abordări colective și multidisciplinare în lupta împotriva stigmatizării bolilor psihice.
„Sănătatea mintală nu poate fi promovată de o singură profesie sau schimbată de o singură instituție. Orice iniţiativă anti‑stigmă reală necesită o echipă formată din specialişti în sănătatea mintală (psihiatri, psihologi, asistenţi sociali, ergoterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali, asistenţi medicali) alături de reprezentanţi ai mediului politic, ai societăţii civile și ai mass‑media. Este esențială colaborarea între autorităţi, care să implice sectorul medical, cel juridic și cel de asistență socială, susținută de comunitate, şcoli, familii, media și, nu în ultimul rând, de persoanele care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a afirmat președintele ARPP, Ciprian Băcilă.
Obiectivul unui program anti‑stigmă nu este toleranța
Conform declaraţiilor sale, „scopul unui program anti‑stigmă nu este toleranța. Toleranţa se acordă obiectelor neînsufleţite. Scopul real este incluziunea, deoarece persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi; ele fac parte din comunitatea noastră”.
Ciprian Băcilă a subliniat că schimbarea se obţine doar prin „asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărui individ”.
„Deși subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate mintală, lipsa medicamentelor și a cunoștințelor clinice afectează calitatea îngrijirii, stigmatul rămâne principalul obstacol în accesul la servicii în aproape toate țările lumii. Transformarea nu vine din campanii simbolice sau declarații formale, ci din asumare colectivă și din recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a remarcat Băcilă.
În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost difuzat un material video dedicat temei sănătății mintale și luptei împotriva stigmatizării pacienţilor, realizat la spitalul din Sibiu, cu exemple oferite de familiile a doi copii spitalizaţi – unul din județul Vâlcea, celălalt din județul Dâmbovița – ambii alegând specialiștii Spitalului Clinic de Psihiatrie Sibiu.
Întâlnirea europeană a cuprins mai multe sesiuni axate pe sănătatea mintală în viața cotidiană, prevenție, acces la servicii și reformarea sistemului de sănătate mintală, punând accent pe combaterea stigmatizării, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice ale UE.
Sănătatea mintală a copiilor și adolescenţilor este una dintre cele mai presante provocări medicale și sociale din Europa
Coordonatoarea Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescenței din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, prof. univ. dr. Elena Predescu, a subliniat că „în prezent sănătatea mintală a copiilor și adolescenţilor reprezintă una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa”.
„Este nevoie de educație, de prevenție, de un acces mai bun la servicii de sănătate mintală și de reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu înseamnă slăbiciune, ci un act de responsabilitate și grijă faţă de copil. Modul în care ne ocupăm astăzi de sănătatea mintală a copiilor va determina nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăţi de mâine”, a pledat Predescu.
Managerul spitalului din Sibiu, Florin Neag, și vicepreședinte al Asociaţiei Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a prezentat în Parlamentul European provocările manageriale din spitalele de psihiatrie și necesitatea reformei sistemului de sănătate mintală din România.
„Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria rămâne sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag.
Pacientul cu tulburări psihiatrice trebuie susținut și după externare
Vicepreședintele ASPP a accentuat că persoana cu tulburări psihiatrice are nevoie de sprijin atât în perioada spitalizării, cât și după externare, prin servicii comunitare eficiente și programe de reintegrare socială.
„Pacientul psihiatric nu aparţine doar spitalului, ci societăţii în ansamblu. Sunt necesare screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post‑externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste două decenii, dar pe care încă nu a reușit să o pună în practică”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”.
Acesta a atras atenţia şi asupra finanțării insuficiente a actului medical psihiatric în România.
„Principala provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu mă refer doar la investiţii în clădiri sau echipamente – la Sibiu, din fericire, acestea există datorită eforturilor Consiliului Judeţean Sibiu – ci la finanţarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă pe deplin complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activităţile de ergoterapie şi necesitatea intervenţiei multidisciplinare”, a explicat el.
