O echipă de cercetători din cadrul Universității Peking din China a examinat informațiile furnizate de 95.559 de participanți înscriși în UK Biobank, o bază de date care adună date biologice, genetice și referitoare la stilul de viață a circa 500.000 de voluntari din Regatul Unit.
Spre deosebire de numeroase cercetări anterioare care au mers pe declarațiile subiective ale participanților privind somnul, acest studiu s-a bazat pe date obiective. Persoanele incluse au purtat accelerometre la încheietura mâinii timp de șapte zile și nopți consecutive, potrivit publicației The Independent.
Specialiștii au monitorizat durata fiecărui stadiu al somnului – REM, somnul profund și somnul ușor –, precum și durata totală a repausului nocturn, intervalele de veghe apărute după somnul inițial și regularitatea ciclului de odihnă de la o noapte la alta.
Perioada medie de urmărire a participanților a fost de nouă ani, timp în care cercetătorii au verificat dosarele medicale pentru a descoperi eventuale conexiuni cu peste 1.000 de afecțiuni și rezultate legate de sănătate.
Proporție mai mare de somn REM, legată de risc redus pentru 83 de boli
Una dintre descoperirile cheie este că o cotă mai importantă de somn REM s-a corelat cu un risc diminuat pentru 83 de afecțiuni, printre care insuficiența cardiacă, demența și boala Parkinson.
Somnul profund a fost la rândul lui asociat cu un risc mai mic pentru șapte afecțiuni, inclusiv diabetul zaharat de tip 2 și depresia clinică.
În schimb, participanții cu un somn mai haotic sau cei care petrec mai mult timp treji după adormire au prezentat corelații cu un risc sporit pentru anumite probleme de sănătate, printre care tulburările anxioase și cele legate de consumul de substanțe.
Șase-opt ore de somn, intervalul cu cel mai scăzut risc
Cercetarea a evaluat și durata totală a somnului. Persoanele care obișnuiesc să doarmă regulat între șase și opt ore pe noapte au înregistrat cel mai mic risc pentru numeroase afecțiuni analizate.
În cazul persoanelor care dorm mai puțin de cinci ore, cercetătorii au identificat corelații cu un risc crescut pentru 37 de afecțiuni. Pericolele nu s-au limitat la cei cu somn scurt, fiind observate asocieri și în rândul celor care depășesc opt ore de repaus nocturn.
Cercetătorii au remarcat că, pentru majoritatea afecțiunilor analizate, durata somnului asociată cu riscul minim se încadrează în intervalul de 6-8 ore pe noapte.
Studiul nu dovedează că somnul cauzează direct bolile
Autorii atrag atenția asupra unei limite semnificative: cercetarea are caracter observațional. Astfel, rezultatele evidențiază corelații între tiparele de somn și riscul unor boli, dar nu demonstră că un anumit tip de odihnă cauzează direct apariția sau prevenirea acestora.
Potrivit cercetătorilor, descoperile aduc dovezi noi privind rolul a 6-8 ore de somn în menținerea sănătății adulților de vârstă mijlocie și a celor mai în vârstă. Totodată, distribuția stadială a somnului ar putea contribui la această asociere.
Cercetarea sugerează că evaluarea somnului nu ar trebui să se limiteze la numărul de ore petrecute în pat. Calitatea și structura odihnei, regularitatea acesteia și timpul alocat diferitelor stadii ar putea fi, de asemenea, relevante pentru starea de sănătate pe termen lung.
